Iașul ocupă locul al doilea la nivel național în ceea ce privește firmele cu acționari de peste Prut

* cel mai mare oraș din nord-estul țării este unul dintre principalele puncte de intrare în România pentru antreprenorii din Republica Moldova * în ultimii ani, tot mai multe firme, investiții și inițiative comerciale au început să se așeze discret în județ * cifrele arată că fenomenul nu mai poate fi tratat ca o excepție

Pentru prima dată în ultimii ani, ideea unei „migrații economice tăcute” de peste Prut poate fi susținută solid cu date. Potrivit unei analize, în România erau înregistrate 16.602 firme cu acționariat din Republica Moldova, iar județul Iași ocupa locul al doilea la nivel național, cu 2.762 de companii, după București, care avea 5.743. În același timp, firmele cu acționariat moldovenesc din Iași aveau 4.007 angajați, un nivel care apropie județul de Capitală, deși Bucureștiul are de peste două ori mai multe firme de acest tip.

Iașul nu este doar un loc unde se înregistrează multe societăți, ci și unul în care aceste afaceri ajung să capete consistență economică. În logica antreprenorilor din Republica Moldova, orașul are câteva avantaje greu de ignorat: este aproape de frontieră, are conexiune firească la piața din estul României, oferă acces mai simplu la sistemul bancar și juridic românesc și funcționează ca rampă de intrare spre piața europeană. Raportul agenției Invest Moldova arată că România este principalul partener comercial al Republicii Moldova, iar exporturile moldovenești către România au avut o pondere de 26,5%–29,3% în intervalul 2018–2022, cu o creștere puternică în 2022.

La nivel național, cele mai multe firme cu acționariat moldovenesc activează în construcții, transport rutier de mărfuri, comerț online și retail, dar și în software la comandă. Cu alte cuvinte, nu vorbim doar despre mici afaceri de proximitate, ci despre sectoare care țin de infrastructură, logistică, distribuție și servicii digitale, exact zonele în care Iașul poate funcționa ca un cap de pod între Republica Moldova și restul economiei românești.

Comerț, imobiliare și transport

La nivel local, semnalul este și mai clar. În primele cinci luni din 2025, la Iași au fost înființate 76 de societăți cu participare străină la capital, iar 30 dintre ele au venit din Republica Moldova, cel mai mare contingent dintre investitorii străini noi din județ. Domeniile în care au intrat noile firme cu capital străin din Iași, relevante și pentru profilul capitalului moldovenesc, au inclus intermedieri în comerțul cu produse alimentare, textile, comerț nespecializat, curierat, tranzacții imobiliare, activități de inginerie și consultanță tehnică, dar și producția de energie din surse regenerabile.

Iașul a devenit și o vitrină economică repetată pentru producătorii și antreprenorii de peste Prut. La ediția din noiembrie 2025 a expoziției „Fabricat în Republica Moldova”, au participat peste 50 de companii din domeniile agroalimentar, textile și materiale de construcții. Faptul că astfel de evenimente revin constant la Iași arată că orașul nu mai este doar un loc de promovare, ci o piață testată, cu potențial de extindere și de așezare durabilă a afacerilor.

Dacă tendința continuă, județul ar putea deveni în anii următori nu doar poarta comercială a Republicii Moldova spre UE, ci și unul dintre cele mai importante spații de absorbție pentru antreprenoriatul de peste Prut.

Dan DIMA