Iașul pierde firme pe bandă rulantă! Tot mai mulți antreprenori trag obloanele

Cutremur economic la Iași! În timp ce mii de ieșeni încearcă să supraviețuiască prin afaceri mici, pe cont propriu, economia locală pierde accelerat firme, iar cifrele din primul semestru al anului 2026 arată un fenomen care începe să semene tot mai mult cu o evacuare lentă a antreprenoriatului clasic din județ.

În spatele aparentei creșteri a numărului total de afaceri nou-înființate se ascunde o transformare dramatică și profundă a mediului economic ieșean. Datele oficiale arată că modelul tradițional de business – SRL (societatea cu răspundere limitată) - intră într-un declin evident. În primele patru luni din 2026, la Iași au fost înregistrate doar 1.069 de SRL-uri, față de 1.258 în aceeași perioadă din 2025. Practic, aproape 200 de firme au dispărut din statisticile noilor înmatriculări într-un singur an.

Scăderea este uriașă pentru un județ care se prezenta până recent drept unul dintre motoarele economice ale Moldovei. Mai grav este că tendința vine într-un moment în care antreprenorii sunt loviți simultan de taxe mai mari, costuri administrative sufocante, scumpiri la utilități, chirii, servicii și o incertitudine fiscală care pare să se prelungească de la lună la lună.

În paralel, Iașul asistă la o explozie a PFA-urilor, devenite noua „armă de supraviețuire” economică. Numărul persoanelor fizice autorizate a urcat spectaculos până la 933, după ce anul trecut erau doar 625. Saltul este amețitor și arată o migrare masivă către forme simplificate de activitate economică. Tot mai mulți ieșeni aleg să lucreze singuri, fără angajați, fără structuri complicate și fără riscurile pe care le presupune astăzi administrarea unui SRL.

Economia Iașului începe să se fragmenteze

Modelul companiei clasice, cu investiții, dezvoltare și personal, este înlocuit treptat de o economie de tip freelancer, prestator individual sau micro-activitate de avarie. Este semnul clar că oamenii nu mai au curajul să construiască firme pe termen lung într-un climat perceput drept instabil și imprevizibil.

Și întreprinderile individuale ies rapid din preferințele antreprenorilor locali. Numărul acestora a coborât la doar 93, cu peste 15% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut. Practic, această formă juridică pare prinsă între două lumi: prea rigidă pentru flexibilitatea cerută astăzi, dar prea mică pentru nevoile unui business adevărat.

Însă adevărata bombă economică vine dintr-o altă statistică, mult mai gravă decât simpla schimbare de structură a afacerilor. Tot mai multe firme dispar complet din economia locală.

În primul semestru al acestui an, Iașul a înregistrat nu mai puțin de 1.210 firme radiate. Creșterea este de 6,61% față de aceeași perioadă din 2025 și depășește media națională de 6,27%. Cu alte cuvinte, firmele ieșene dispar într-un ritm mai rapid decât media țării.

Și mai alarmant este numărul dizolvărilor de firme: 770 de companii au intrat în procedură de dizolvare, cu o explozie de 23,4% față de anul trecut. Ritmul este din nou peste media națională, de 20,73%, iar cifrele sugerează că multe afaceri au ajuns într-un punct critic, în care proprietarii preferă să închidă definitiv decât să continue să acumuleze pierderi.

Dar poate cel mai neliniștitor indicator este cel al suspendărilor de activitate. La Iași, 350 de firme și-au suspendat activitatea în primele șase luni din 2026, o creștere de 16,28% față de anul precedent. Comparativ, media națională este de doar 3,07%. Diferența este uriașă și ridică mari semne de întrebare asupra sănătății reale a economiei locale.

Suspendarea activității este, de multe ori, ultimul pas înaintea închiderii definitive. Este semnalul antreprenorilor care încearcă să „tragă obloanele temporar”, sperând că situația economică se va îmbunătăți. Când numărul acestor cazuri explodează mult peste media națională, înseamnă că mediul de afaceri intră într-o zonă de stres major.

Iașul continuă să afișeze imaginea unui oraș în dezvoltare

În mod paradoxal, Iașul continuă să afișeze imaginea unui oraș în dezvoltare: șantiere, investiții imobiliare, trafic sufocant, proiecte de infrastructură și consum ridicat. Însă în profunzime, cifrele arată o economie tot mai fragilă, în care antreprenorii mici și mijlocii par să fie împinși spre forme minimale de supraviețuire economică.

Se conturează astfel două lumi complet diferite: una vizibilă, a marilor proiecte și a optimismului oficial, și alta, mult mai discretă, în care sute de firme dispar, se suspendă sau sunt abandonate, iar antreprenorii aleg variante simplificate, cu risc minim și perspective limitate de dezvoltare.

Pentru Iași, aceste statistici ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă major. În lipsa unui climat fiscal predictibil și a unor măsuri reale de sprijin pentru mediul privat, orașul riscă să devină capitala unei economii de subzistență antreprenorială, în care tot mai puțini oameni își mai asumă curajul de a construi companii adevărate.

Daniel BACIU