Iașul pierde Romsilva: centrul regional se mută la Neamț. Reforma de 19 milioane de lei/an care ar putea fi copiată peste tot: din trei județe rămâne unul

• Rămân doar ocoalele silvice, Direcția se desființează. Șefii vor fi retrogradați
• Miza e influența la nivel politic în afacerile cu păduri, care valorează zeci de milioane de euro/an
• Ministra Mediului vrea ca din 40 de sucursale județene să rămână doar 12
• Pentru Neamț a făcut lobby și fostul deputat de Iași Mugur Cozmanciuc. Iar un fost director național din Romsilva e socrul ministrului PSD Ciprian Șerban, de la Transporturi
• Iașul pierde o filieră de făcut bani. Controlul vilelor de protocol se mută la Piatra Neamț

Influență, statut și bani. Aceste trei lucruri și le dispută direcțiile silvice din Neamț și Iași. Diana Buzoianu, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, vrea să reorganizeze Romsilva, din 41 de structuri județene să rămână doar 12 regionale. Direcțiile Vaslui, Neamț și Iași ar urma să se comaseze într-una singură, iar acum sforile se trag pentru cine să dețină sediul regional.

Inițial, Iașul a fost favorit însă, în acest moment, sunt 99% șanse ca Neamțul să dețină șefia. Surse interne din Romsilva au afirmat, sub rezerva anonimatului, că pentru Neamț ar fi făcut lobby Mugur Cozmanciuc, fost deputat și șef PNL Neamț, actual membru în Consiliul de Administrație al regiei, și Mircia Gorghiu, fost director adjunct Romsilva, pensionar, dar încă activ, consilier județean PSD la Neamț.

 Acesta mai are o calitate, este socrul lui Ciprian Șerban, actualul ministru PSD al Transporturilor. Iașul a pierdut și la susținerea politică, dar și la criteriile tehnice: suprafață împădurită și profit. Salariile și locurile de muncă a 19 angajați de la sediul central al Direcției Silvice Iași sunt în pericol.

Poziția Consiliului Județean Neamț a fost precizată printr-o grafică în care Vaslui și Iași se lipesc la județul vecin, fără a folosi cuvinte

Directorii, între 2.000 și 3.000 euro net lunar

Cei trei directori de la Iași ar urma să-și piardă funcțiile de conducere. Gabriel Doncean (15.256 lei/net/lunar în 2024) este directorul general, secondat de Cristian Tîrgovățu, director tehnic (11.153 lei/net/lunar), și de Daniela Popa, director economic – 13.241 lei net medie lunară anul trecut. „7.000 lei net este salariul unui inginer din Direcție. La ocol e mai mic”, a afirmat Cristian Tîrgovățu.

Practic, primul efect ar fi că la Iași ar dispărea mai multe posturi, iar directorilor, care vor rămâne ingineri silvici, li se va micșora venitul. „Noi în centrală (la sediul Direcției Silvice Iași – n.r.) avem 19 posturi. Nu știm dacă se vor desființa toate. Nu știm asta deocamdată. Din 19, 10 sunt ingineri silvici care vor fi, probabil, redistribuiți la ocoale. Ceilalți sunt alte categorii profesionale: avem doi juriști, trei economiști, un informatician, secretară, securitate și sănătate în muncă. Ei unde pleacă?”, s-a întrebat Dan Cășuneanu, purtător de cuvânt.

 Organigrama, la nivel de județul Iași, înseamnă 400 de posturi din care ocupate sunt 370.

Mugur Cozmanciuc e în CA al Romsilva la nivel național și a fost adoptat de județul Neamț. A făcut lobby pentru acest județ

Economii din salariile șefilor: 4 milioane euro annual

Încă de când a preluat portofoliul de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu a anunțat reorganizarea Romsilva. „Astăzi există 41 de direcții silvice, pentru fiecare județ în parte. Propunerea de HG vizează 12 direcții silvice la nivel de țară, ceea ce înseamnă o scădere cu aproape 70% a numărului lor, o scădere necesară pentru eficientizarea activității Romsilva. În ceea ce privește numărul de directori, direcțiile silvice regionale vor avea un director, scade astfel cu aproape 90% numărul actual de directori, ceea ce înseamnă un câștig la bugetul Romsilva de 19 milioane de lei pentru activitatea de bază, cea a administrării pădurilor”, a punctat ministra pe Facebook în iulie anul acesta.

Inițial, Iașul era capitală de regiune

Au fost vehiculate mai multe variante de comasare a direcțiilor județene. În primul draft, Regia Națională a Pădurilor urma să aibă o direcție regională formată din Iași, Neamț și Vaslui, cu capitala la Iași. „În prima variantă, centrele, 12, le-a pus pe orașele mai dezvoltate, pe centrele universitare. Era deja Buzoianu. Și în prima variantă, Iașul cu Neamțul și Vasluiul, era centrală, sediul regional la Iași. După câteva săptămâni, au apărut discuții prin țară, intervenții. Și-atunci, ea a zis: direcția care are suprafața cea mai mare de pădure, ea va fi centrala”, a explicat, sub protecția anonimatului, o sursă din Romsilva.

Directorul Romsilva Iași, Gabriel Doncean, va rămâne simplu inginer. Pentru ocoalele silvice din județ e o veste neplăcută: relațiile locale vor fi desființate de noii șefi din Neamț

Cozmanciuc și Gorghiu, pilele Neamțului

Oamenii din intern suspectează implicarea politicului în mutarea capitalei de la Iași la Neamț. Un prim nume vehiculat este cel al lui Mugur Cozmanciuc. Politicianul liberal, plecat de la Iași, a fost mai mulți ani deputat de Neamț și șef al filialei PNL din același județ. Un dosar de corupție instrumentat de DNA i-a influențat cariera publică. În final, a fost achitat, iar din vara acestui an, a reintrat în circuit fiind numit, tot pe filieră liberală, în Consiliul de Administrație a Romsilva.
Al doilea nume invocat în acest proces de fixare a centralei regionale la Neamț este cel al lui Mircia Gorghiu. Până în 2020, acesta a fost director general adjunct la regie, asimilat fiind de PSD. Acum, același Gorghiu, pensionat între timp, este consilier județean la Neamț din partea PSD. Un argument în plus al influenței pe care încă o mai poate exercita Gorghiu este relația cu Ciprian Șerban, ministrul PSD al Transporturilor, cel din urmă fiindu-i ginere.

Șeful CJ, lobby ferm

În august, șeful PSD al Consiliului Județean s-a exprimat vehement în favoarea stabilirii sediului regional la Neamț. „Direcția Silvică Neamț nu este doar o structură administrativă, ci un pilon al economiei locale, un garant al protecției mediului și un partener esențial pentru comunități. Rolul său în conservarea patrimoniului natural, sprijinul constant acordat populației și contribuția semnificativă la bugetul județului fac din această instituție o componentă vitală pentru dezvoltarea durabilă a Neamțului. Susțin fără rezerve păstrarea sediului Direcției Silvice Neamț în județul nostru, fie de sine stătător, fie ca și coordonator al zonei Moldova-Centru în perspectiva proiectului de reorganizare a Romsilva”, a spus Daniel-Vasilică Harpa (PSD), președintele Consiliului Județean Neamț.

Diana Buzoianu nu a renunțat la proiect, deși i s-a propus ca restructurarea să păstreze 20 de direcții la nivel național. Restructurarea e o chestiune de săptămâni

Neamțul bate Iașul la suprafață și profit

„Pe primele 9 luni din acest an, avem un profit de 4 milioane de lei”, a exemplificat Dan Cășuneanu la Iași. Comparativ, anul trecut, Direcția Silvică Neamț a raportat un profit brut de aproape 53 de milioane de lei.

„Ca profit, Iașul este în primele 10 pe țară, pe locul 8. Neamțul e pe locul 2-3 tot timpul. E Suceava prima, detașat”, a admis purtătorul de cuvânt. „Urmează Neamțul, Bacăul, Mureșul, Alba”, l-a completat Cristian Tîrgovățu, director tehnic.

 Din cele 41 de direcții actuale, doar 14 sunt pe profit. Restul, mai ales cele din sud care nu prea au pădure, sunt pe pierdere și trăiesc din banii celorlalte.

Există diferențe importante între structurile județene. Adică, direcțiile pe pierdere au mai puțini angajați, mai puține posturi de conducere, salarii mai mici.

Sunt direcții de grad 1 (Suceava, Bacău, Neamț) care au 4 directori, inclusiv comercial. Gradul 2 e Iașul (are director plin, tehnic și economic). Gradul e dat de mai mulți parametri printre care profit, suprafață, direcțiile fiind încadrate în 5 trepte.

Iașul pierde în orice combinație cu Neamțul

Pentru că această reorganizare a creat deja discuții mari în sistem, sindicatele din Romsilva s-au dus la ministră cu o a doua variantă: în loc de 12 regionale, cât a propus Buzoianu, să fie 20. În proiectul sindicatelor a fost Neamțul cu Iașul, fără Vaslui, dar cu centrala tot la Neamț.

Sursa din regie: „Sugestia sindicatelor pare că nu a avut trecere, iar ministra insistă pentru 12, în cazul nostru versiunea cu Iași, Neamț și Vaslui, cu centrala la Neamț. Reorganizarea s-ar putea petrece în câteva luni, acum proiectul este la avizare la diferite ministere”.
Așadar, în orice combinație, de două sau de trei, Iașul pare că a pierdut statutul de capitală.

Dan Cășuneanu este purtătorul de cuvânt al Direcției Silvice Iași

Flagrantul conflict de interese

Acum câteva săptămâni, plecând de la o sesizare,  a documentat și publicat cazul unui conflict de interese sfidător. Vasile Dogariu, soțul unei angajate a Direcției Silvice Neamț, printr-o firmă pe care o controlează, a câștigat licitații de ordinul milioanelor de euro. Tocmai de la Direcția Silvică Neamț unde soția sa, Alina Dogariu, este angajată.

Doru Gherghel, șeful de la Neamț, a caracterizat evidentul conflict de interese drept „o denigrare totală”. Iar faptul că acesta a fost subiectul unei „anonime” către presa a fost considerat de Gherghel parte a jocurilor de culise ce se fac pentru stabilirea sediului regional.

3% media de rășinoase la deal

Dincolo de manevre, Neamțul stă mai bine decât Iașul la toate capitolele. „Veniturile se realizează, 90%, din vânzarea masei lemnoase, pe picior și fasonată, valorificată prin efort propriu, cu formații de exploatare. 50% din volumul masei lemnoase ce urmează a se recolta într-un an trebuie în regie proprie și 50% să-l vindem pe picior, prin firme care participă la licitații”, a declarat Cristian Tîrgovățu, director tehnic. Plantele medicinale, fructele de pădure și vânătoarea sunt celelalte surse de venit.

Acesta susține că silvicultura diferă la munte, în Neamț, față de deal, la Iași. „La ei se folosește lemnul de molid pentru construcții, pentru cherestea. Ceea ce noi nu avem deloc”, a adăugat directorul. Și a fost completat de Dan Cășuneanu, purtătorul de cuvânt: „Rășinoasele merg mai bine comparativ cu foioasele. Stejar, frasin, cireș ce mai avem noi, a căzut piața mai ales de când cu războiul din Ucraina”.
În cele 8 ocoale din Direcția Silvică a Iașului, rășinoasele (conifere) sunt nesemnificative: 3% la Dobrovăț, 6% la Hârlău, 4% la Iași, 2% Lunca Cetățuii, 0% Pădureni, 6% Pașcani, 1% Podu Iloaiei, 1% Răducăneni.

Șeful CJ Neamț, Daniel Vasilică Harpă, în centrul imaginii, a făcut tot posibilul să câștige în meciul pădurilor cu Iașul

Comune cu gaz, mai puțin lemn de foc

Alături de compoziția lemnului pentru lucru (cherestea, mobilă), o altă componentă a profitului este valorificarea celui pentru foc. „În județul Iași, acum vreo trei ani, au fost vreo 56 de comune în care s-a introdus gazul metan. Prețul mediu era de 380 lei/mc și a scăzut pentru că s-a redus cererea”, a afirmat Cășuneanu.
Apoi, cota pe care o alocă Romsilva pentru exploatare diferă, evident, în funcție de suprafața împădurită. Iașul are 240.000 mc exploatați anual, Neamțul de peste trei ori mai mult, 760.000 mc.

Diferență de costuri

Un alt criteriu care face diferența este forța de muncă. „La noi nu sunt mulți prestatori de servicii. La munte, toată lumea lucrează la pădure. Un om are un fierăstrău, unul are un taf, altul altceva și au făcut o formație”, a spus directorul Tîrgovățu. Din această cauză, costurile de exploatare sunt diferite, la Neamț concurența înseamnă prețuri mai bune pentru direcție.

Plus drumurile forestiere: la munte, e stâncă, la Iași se lucrează pe noroi. Sunt costuri mai mari de exploatare. Apoi, poziționarea pe hartă. „Au venit din Germania și au făcut în Cugir (Alba) o bază și acolo preiau lemn și prelucrează. Normal că cei din zonă merg mai bine. Dacă vine și cumpără de la Iași, are niște costuri de transport. Și-atunci renunță”, a remarcat purtătorul de cuvânt.

Fondul forestier din Iași este de trei ori mai mic decât cel din Neamț

„A venit Prutul mare, revărsat, și ți-a omorât toți puieții”

Al patrulea element de diferențiere sunt plantările. „Noi mergem pe regenerare naturală, dar unde nu se instalează compoziția care ne interesează, atunci facem plantări”, a afirmat Cășuneanu.

Iar directorul a explicat de ce e mai scump. „Facem regenerări pe Prut. Artificiale, adică plantezi. Sunt alte costuri. Ai lucrări de făcut ca într-o livadă. Lucrări silvo – tehnice”, a precizat Tîrgovățu. Și există și riscuri. „A venit Prutul mare, revărsat, și ți-a omorât toți puieții. Iar trebuie să o iei de la capăt. Dacă am codru, a căzut sămânța de stejar și a ieșit stejarul. Dar acolo am plop și salcie, n-are de unde să iasă”, a explicat Cășuneanu.

Șefii direcțiilor ce vor fi desființate sunt reticenți

În afara reducerilor de șefi și a unor transferuri de personal, oamenii din silvic au afirmat că o direcție întinsă pe suprafața a trei județe va fi greu de gestionat. În sud, ar urma să se unească chiar și șase județe într-o singură direcție. Procedurile de licitație, cele de lucrări tehnico-silvice, traseul birocratic al actelor vor fi provocările noilor direcții regionale.
Însă, ministra Diana Buzoianu a enumerat, astă vară, principalele avantaje ale reorganizării regiei:
* reducerea de la 41 la 12 direcții silvice

* economii de peste 19 milioane lei anual

* criterii clare de performanță pentru conducerea silvică
* contracte de mandat pentru directori și șefi de ocoale
* supraveghere video pentru minimum 30% din fondul forestier
* accent pe identificarea arborilor remarcabili și a habitatelor valoroase