Iașul rămâne fără bebeluși

* la Iași, decizia de a avea un copil nu mai este o „etapă firească”, ci un proiect amânat sau abandonat * datele din județ arată o scădere abruptă a nașterilor, iar un studiu internațional indică o schimbare de mentalitate: tot mai multe tinere spun direct că nu își doresc copii sau că nu mai sunt sigur * problema nu mai ține doar de bani, ci de felul în care tinerii percep viitorul, stabilitatea și costul real al vieții de familie

În județul Iași, natalitatea este în continuă scădere, iar cifrele demonstrează această situație. Dacă în 2024 s-au înregistrat 6.712 nou-născuți vii, cu 41% mai puțini decât în 2019, un reper recent de vârf al natalității, anul trecut au venit pe lume doar 6.000 de copii, cei mai mulți la Maternitatea „Cuza Vodă”.

Când un oraș universitar mare ajunge să producă mai puține nașteri decât „se aștepta” din inerție, semnalul nu mai poate fi pus doar pe seama unui an prost. Demografii se uită la două lucruri simultan: scade numărul efectiv de nașteri, dar se schimbă și conversația socială. Tot mai des, tinerii nu mai discută despre momentul potrivit, ci despre faptul că proiectul „copil” nu mai intră în viața pe care și-o imaginează.

Un studiu publicat de Uppsala University rezumă această mutație în termeni direcți: „una din patru” tinere este fie nesigură, fie spune că nu își dorește copii, comparativ cu „una din zece” în 2014. Creșterea este rapidă și, mai important, explică de ce măsurile clasice, strict financiare, nu mai ating întotdeauna miezul problemei.

La Iași, se vede foarte bine paradoxul generației tinere: trăiește într-un oraș cu oportunități, dar simte că stabilitatea se obține târziu. Educația durează mai mult, începutul de carieră este mai fragil, locuirea este mai scumpă și mai imprevizibilă, iar presiunea de „a reuși” profesional se suprapune peste ideea că un copil cere timp, prezență și resurse pe termen lung. În practică, „mai târziu” devine ani întregi de amânare, iar amânarea se transformă adesea în renunțare. „Ar fi frumos să avem o familie, dar când încă nu ai o carieră, un venit care sa îți asigure o oarecare stabilitate nu te poți gândi și la bebeluși”, a spus Alina Roman, o tânără de 26 de ani.

Contextul european arată că Iașul nu este o excepție, ci un punct dintr-o hartă mai mare. În Uniunea Europeană, în 2023 s-au născut 3,67 milioane de copii, iar rata totală de fertilitate a fost 1,38 născuți vii per femeie. Eurostat notează și faptul că scăderea din 2023 față de 2022 a fost de 5,4%, cea mai mare reducere anuală consemnată din 1961. În același timp, vârsta medie a femeilor la primul copil în UE a ajuns la 29,8 ani, un indicator care spune multe despre decalajul dintre ritmul vieții moderne și calendarul biologic.

Când acest trend se suprapune peste migrație, peste îmbătrânire și peste scăderea populației tinere, efectele se simt imediat și local: grupe mai mici la grădinițe, clase care se restrâng, competiție pentru personal în educație și sănătate, presiune pe comunitățile din jurul orașului.

Clara DIMA