Iașul, sub Cod Roșu ecologic

* Raportul „Starea mediului în Europa 2025”, publicat de Agenția Europeană de Mediu, avertizează că România – și implicit județul Iași – este în pericol să nu atingă țintele de reciclare pentru deșeuri municipale și de ambalaje * în același timp, resursele de apă sunt supuse unui stres tot mai mare, amplificat de secetă și schimbări climatice accelerate

România pășește cu pași grei spre 2026, iar realitatea ecologică devine tot mai apăsătoare. Potrivit celui mai recent raport al Agenției Europene de Mediu, țara noastră se află într-un punct critic: riscă să nu îndeplinească obiectivele asumate privind reciclarea deșeurilor și să intre într-o zonă de vulnerabilitate acută în gestionarea resurselor naturale. Iașul, județ cu puternice contraste între urban și rural, resimte deja efectele directe ale presiunii asupra mediului – fie că vorbim despre colectarea deficitară a deșeurilor, fie despre scăderea nivelului apelor subterane în perioadele de secetă.

Datele arată clar că România este mult sub media europeană la rata de reciclare a deșeurilor municipale, iar infrastructura pentru colectare selectivă este departe de a fi funcțională la scară națională. La Iași, compania Salubris a raportat o rată de colectare separată de peste 80%, dar aceasta reflectă doar un segment urban bine gestionat, nu realitatea din comunele și satele din jur, unde lipsa infrastructurii și a educației ecologice menține un sistem de tip „gunoi în groapă”. Țintele europene devin, astfel, un orizont care se îndepărtează pe măsură ce ne apropiem de termenul-limită.

În paralel, România se confruntă cu o altă problemă ignorată până de curând: stresul hidric. În zone precum Iașul, resursele de apă sunt deja afectate de variabilitatea climatică și de lipsa investițiilor în infrastructura hidrologică. Bazinul Prut–Bârlad, din care face parte și Iașul, a cunoscut în ultimii ani scăderi drastice ale debitelor și o creștere a vulnerabilității la secetă. Într-un astfel de context, fiecare metru cub de apă devine un factor strategic, iar lipsa unei politici coerente de protejare a resurselor riscă să transforme criza într-o permanentă stare de urgență.

Problema devine și mai complexă dacă privim spre comportamentul populației. Fără educație ecologică, colectarea selectivă rămâne doar o bifă pe hârtie. De multe ori, deșeurile „reciclabile” ajung contaminate în același container, anulând eforturile făcute în amonte. În mediul rural, sistemul de salubritate este adesea simbolic, iar arderea deșeurilor menajere continuă să fie o practică tolerată. Această lipsă de implicare civică și instituțională transformă orice strategie ecologică într-o retorică fără consecințe.

Raportul european arată limpede că mediul continental continuă să se degradeze, în ciuda progreselor punctuale în reducerea emisiilor și creșterea ponderii energiilor verzi. Schimbările climatice se intensifică, iar Europa devine continentul cu cea mai rapidă creștere a temperaturilor la nivel global. Inundațiile, incendiile forestiere și secetele extreme din ultimii ani demonstrează fragilitatea ecosistemelor și expun comunitățile la riscuri directe.

Pentru Iași, protejarea mediului nu mai poate fi tratată ca un cost, ci ca o investiție strategică în sănătate, economie și viitor. Este nevoie de investiții rapide în infrastructură verde, modernizarea rețelelor de apă, digitalizarea sistemului de monitorizare și, mai ales, o campanie națională de educație ecologică care să transforme comportamentele oamenilor.

Dan DIMA