Iaşul face un pas uriaș către monorail. Ce trasee sunt studiate

* asociaţia civică HaiCăSePoate a semnat contractul privind realizarea Studiului de Prefezabilitate al Proiectului Monorail Iaşi * dacă rezultatele vor confirma că investiţia este sustenabilă, documentaţia va fi donată Primăriei şi Consiliului Judeţean Iaşi, pentru continuarea studiului de fezabilitate, proiectare şi execuţie

Transportul public de tip monorail presupune circulaţia trenurilor pe o singură grindă de beton, amplasată la înălţime, ceea ce permite desfăşurarea normală a traficului rutier şi pietonal la nivelul solului.

E nevoie de o perioadă de 11 luni pentru efectuarea unui studiu ce va analiza fezabilitatea tehnică, economică şi urbanistică a construirii unui sistem de transport monorail, amplasat pe estacade, la înălţime, deasupra principalelor artere ale Iaşului. „Ne dorim să avem trei variante de traseu. Una dintre ele este zona Parcului Industrial de la Leţcani, Parcul Industrial de la Miroslava, Antibiotice, Mall Moldova, după care să intre în cartierele Iaşului: Dacia, Alexandru cel Bun, Gara Mare, Podu de Piatră, campusul studenţesc Tudor Vladimirescu, Metalurgie, Aeroport, Spitalul Regional de Urgenţe. Întreg traseul va avea 52 de kilometri. Mai avem două trasee secundare care ar uma cursul râului Nicolina, iar din cartierul Nicolina spre localitatea Lunca Cetăţuii. Mai sunt discuţii şi pe o a treia variantă care să facă legătura între cartierul Bucium şi zona Institutului de Psihiatrie Socola”, a spus Cătălin Urtoi, unul dintre iniţiatorii proiectului.

Dacă rezultatele vor confirma că investiţia este sustenabilă, documentaţia va fi donată Primăriei şi Consiliului Judeţean Iaşi, pentru continuarea studiului de fezabilitate, proiectarea şi execuţia lucrărilor. „E primul pas de la idee la fundamentarea unui proiect extrem de important pentru oraşul nostru şi zona metropolitană. Studiul va stabili dacă este oportun un astfel de mijloc de transport public”, a declarat Ciprian Mitoşeriu, preşedintele Asociaţiei HaiCăSePoate.

Acesta susține că obiectivul este ca, în perioada 2028-2034, proiectul să poată accesa fonduri europene nerambursabile. „Unul dintre obiectivele acestui studiu de prefezabilitate va fi identificarea surselor de finanţare posibile, care, în mod evident, să genereze cât mai puţine costuri pentru cetăţeni, care să contribuie plus valoare pentru oraşul nostru”, a  spus Ciprian Mitoşeriu.

Reprezentanţii firmei care vor face studiul de prefezabilitate spun că un astfel de proiect este constrâns de caracteristicile geografice ale oraşului.

„Încercăm să aducem comunităţii locale o integrare a acestor poli de dezvoltare cu restul oraşului şi în acelaşi timp să ne completăm cu proiectul de tren metropolitan. Faptul că suntem într-o zonă colinară, cu pante destul de abrupte şi valea Bahluiului ne provoacă să căutăm soluţii. Pentru noi va fi o mare provocare modul în care se poate ajunge la Aeroport. Nu este uşor să urci un astfel de deal”, a declarat Ştefan Roşianu, reprezentantul firmei care va face studiul de prefezabilitate.  

Cei din administraţia locală spun că relieful Iaşului, construit pe şapte coline, ar putea favoriza o astfel de soluţie tehnică, considerată mai puţin costisitoare decât realizarea unui metrou clasic. „Pentru a eficientiza costurile, am căutat să folosim infrastructura existentă, să o punem în valoare prin intermediul trenului metropolitan. Însă nu avem infrastructură de linie ferată pe Bucium, Copou, zona Rediu-Valea Lupului. Cel mai probabil nu vom putea construi o astfel de infrastructură de mare amploare pentru că asta înseamnă exproprieri. În schimb, pot fi soluţii alternative: autobuze, benzi pentru transport public, şi chiar un tren suspendat – monorail. Ele se completează unul cu celălalt pentru anumite zone din Iaşi. Este bine că această iniţiativă a venit din partea mediului privat, că mediul privat este dispus să cofinanţeze din propriile fonduri primele studii, urmând ca ulterior administraţia locală să identifice surse de finanţare pentru implementarea unui astfel de proiect”, a declarat Eduard Boz, directorul Asociaţiei Metropolitane de Transport Public. Laura RADU