Ieșenii au dat năvală la fondurile de pensii private: retrageri record!

Sistemul de pensii private din România a înregistrat, în iulie, cea mai mare sumă plătită vreodată beneficiarilor: aproape 293 milioane de lei, față de numai 170 milioane lei în iunie. Creșterea este spectaculoasă: peste 70% într-o singură lună!

Sumele retrase: la Pilonul II (pensii private obligatorii) - 267,4 milioane lei către 8.654 beneficiari (față de 155,3 milioane lei către 5.660, în iunie). La Pilonul III (pensii private facultative) - 25,3 milioane lei pentru 1.880 de beneficiari (față de 14,8 milioane lei pentru 1.173).

Mulți dintre beneficiari sunt ieșeni, care se situează pe poziția a cincea la nivel național în privința numărului de cotizanți, cu 212.670 persoane.

Clasamentul este deschis de București – 2,87 milioane persoane, Ilfov – 1,01 milioane, Timiș - 398.393 persoane și Cluj – 226.219 participanți.

Valurile de retrageri nu sunt o coincidență. Ele vin chiar înaintea intrării în vigoare, din august, a unei măsuri controversate adoptate de Guvern: introducerea CASS (10%) pe pensiile private care depășesc 3.000 lei.

Executivul justifică decizia prin nevoia de a echilibra bugetul de sănătate. Potrivit estimărilor oficiale, 1,3 miliarde lei venituri suplimentare în 2025, iar 4,1 miliarde lei în 2026.

La nivel declarativ, măsura vizează „echitate fiscală” și „solidaritate”. În realitate, ea lovește direct în economisitorii care au respectat regulile jocului și au pus bani deoparte în Pilonul II și III, considerând că vor beneficia la pensie de sume neatinse de dublă taxare.

Dublă taxare mascată

Problema cea mai gravă este că statul a ales să aplice contribuția la sănătate pe întreaga sumă retrasă (venitul brut), și nu doar pe câștigul net rezultat din investiții.

Ce înseamnă asta? Oamenii vor plăti CASS nu doar pe profit, ci și pe banii lor proprii, deja impozitați când au fost virați în fonduri. Practic, aceeași sumă este taxată de două ori: la momentul contribuției și apoi la retragere.

De altfel, România a mai avut o situație similară timp de 16 ani, când și impozitul pe venit era aplicat greșit la întreaga sumă retrasă din pensii private. Acea anomalie a fost corectată abia în 2024. Dar acum, în cazul CASS, istoria se repetă.

Situația devine și mai absurdă dacă o comparăm cu alte forme de economisire. La dobânzile bancare, impozitul se aplică exclusiv pe câștigul obținut, la investițiile bursiere, taxarea privește doar profitul, nu și capitalul inițial investit, în schimb, la pensiile private, statul fiscalizează și contribuțiile proprii, ca și cum ar fi venituri noi.

Această diferență de tratament fiscal contrazice logica și descurajează economisirea pe termen lung, exact rolul pentru care Pilonul II și III au fost create.

Specialiștii atrag atenția că măsura nu doar că aduce bani la buget, dar subminează încrederea în întregul sistem.

Oamenii își dau seama că regulile se schimbă peste noapte și că statul găsește mereu o cale de a le lua din banii economisiți. De aici și valul de retrageri record înainte de intrarea în vigoare a CASS.

În județul Iași, unde veniturile sunt sub media națională, numărul beneficiarilor de pensii private mari (peste 3.000 lei) este mai mic decât în București sau în centrele vestice. Totuși, impactul psihologic este major. Mulți salariați tineri privesc acum cu scepticism Pilonul II, pe care sunt obligați să contribuie. Angajații din mediul privat, care și-au constituit pensii facultative la Pilonul III, se tem că și aceste sume vor fi erodate de taxe.

Guvernul anunță solidaritate, dar realitatea arată altfel: cei care au muncit și au economisit corect sunt taxați dublu. În timp ce alte investiții sunt impozitate doar pe profit, pensiile private devin o țintă predilectă pentru stat. Daniel BACIU