Ieșenii au pierdut încrederea băncilor! Prăbușire istorică a creditelor ipotecare în județ

Iașul, unul dintre cele mai mari și mai dinamice județe ale României, a ajuns la coada clasamentului național al creditării ipotecare, într-un moment în care restul țării pare să trăiască o adevărată febră a împrumuturilor pentru locuințe. Datele oficiale arată un adevăr greu de digerat: numărul ipotecilor intabulate în Iași s-a prăbușit cu peste 26% într-un singur an, cea mai abruptă scădere din rândul marilor piețe regionale.

În timp ce românii au luat credite ipotecare de aproape 10 miliarde de euro în primele 11 luni din 2025, iar județe precum Ilfov, Cluj sau Timiș raportează creșteri spectaculoase, Iașul pare să fi intrat într-o zonă de îngheț financiar. Băncile strâng șurubul, iar ieșenii fie nu mai pot, fie nu mai vor să se împrumute.

În 2025, la nivel de operațiuni ipotecare totale, scăderea este dură: 14.079 de operațiuni, minus 26,3% într-un singur an. Practic, un sfert din piață a dispărut. Contrastul este șocant. În Ilfov, numărul ipotecilor a explodat cu 27,6%, în Cluj cu 15%, iar în Timiș cu peste 17%. Chiar și Bucureștiul, unde volumul este uriaș, rămâne pe un platou solid. Iașul, în schimb, cade liber.

Prăbușirea nu lovește uniform. Piața apartamentelor și a caselor este cea mai afectată. Paradoxal, terenurile intravilane rezistă mai bine, fiind creditate în număr mai mare decât locuințele construite. Semnalul este clar: ieșenii amână achizițiile finale, dar păstrează intenția de construcție, în speranța unor vremuri mai bune.

Cu alte cuvinte, nu asistăm la dispariția completă a cererii, ci la o retragerere strategică, dictată de bani scumpi și incertitudine.

Contextul macroeconomic nu ajută deloc. IRCC a urcat la 6,06% în ultimul trimestru din 2025, iar chiar dacă se anunță o ușoară scădere în 2026, ratele rămân greu de digerat pentru o mare parte din populație.

În același timp, salariul mediu din Iași și din țară a crescut cu sub 2%, în timp ce inflația a sărit spre 10%. În termeni simpli: ieșenii câștigă puțin mai mult pe hârtie, dar pot cumpăra mai puțin în realitate. Iar banca nu iartă.

Rezultatul? O piață în care fiecare rată este calculată la sânge, fiecare avans contează, iar decizia de cumpărare se amână la nesfârșit.

Specialiștii spun că presiunea imediată nu vine din proiectele noi, ci din stocul existent de locuințe, unde proprietarii sunt nevoiți să lase la preț. Piața secundară devine tot mai atractivă, iar dezvoltatorii sunt forțați să ofere discounturi mascate, facilități sau condiții contractuale mai flexibile.

Nu mai este o piață a vânzătorilor, ci una în care cumpărătorul atent are avantaj.

Pentru investitori, mesajul este clar: nu mai merge orice, oriunde. Scăderea tranzacțiilor și a ipotecilor cere marje de siguranță mai mari, calcule realiste și strategii clare de închiriere sau revânzare. Revirimentul de final de an ajută doar exiturile bune, nu și pariurile riscante.

În timp ce România se pregătește să închidă 2025 cu un nou record de creditare ipotecară, Iașul rămâne pata gri de pe hartă. Scăderea abruptă ridică semne de întrebare serioase despre atractivitatea locală, accesul la finanțare și puterea reală de cumpărare.

Pentru ieșeni, mesajul este dur, dar limpede: banca nu mai spune „da” atât de ușor, iar piața imobiliară intră într-o fază de maturitate forțată, unde doar cei bine pregătiți mai pot face pasul.

Iașul nu s-a oprit. Dar, pentru prima dată după mulți ani, a tras brusc frâna. Daniel BACIU