Ieșenii își asigură serviciile medicale și pensia cumpărând tichete sociale!

* cu 9.231 de tichete au fost cumpărate și 8.536 deja folosite în primele zece luni ale anului trecut, Iașul se plasează în topul național, sub București, Hunedoara, Cluj și Covasna * cel mai activ prestator ieșean a primit 1.840 de tichete pe un singur CNP, semn că măsura mai are potențial de creștere în capitala Moldovei * prestatorii care preschimbă lunar minim 85 de tichete (1.275 lei) devin asigurați social (pensie și sănătate)

Statul bagă aspiratorul în economia gri, iar Iașul începe să simtă praful ridicat. Tichetele pentru activități casnice, promovate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, schimbă din temelii modul în care se face curățenie, grădinărit sau îngrijire la domiciliu. Ce altădată se plătea „la mica înțelegere”, acum trece prin platforme oficiale, cu contribuții la pensie și asigurări de sănătate.

În doar zece luni, ieșenii au cumpărat 9.231 de tichete, din care 8.536 au fost deja folosite – un semn clar că mecanismul începe să prindă contur în „capitala Moldovei”. Iașul nu e lider, dar nici codaș: stă la mijlocul clasamentului național, într-o cursă dominată de București, unde s-au vândut peste 40.000 de tichete.

Mecanismul tichetelor pentru activități casnice, gestionat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), a început să prindă contur și în capitala Moldovei, deși ritmul este încă moderat față de București sau alte județe din țară.

Statistici care arată evoluția măsurii

La nivel național, în primele zece luni ale anului trecut au fost achiziționate 219.483 de tichete, dintre care 202.892 au fost deja valorificate. În total, 16.256 de beneficiari au folosit cel puțin un tichet, iar dintre aceștia, 77 au fost angajatori persoane juridice, care și-au plătit proprii angajați casnici prin acest sistem.

La Iași, în aceeași perioadă, 9.231 de tichete au fost cumpărate, dintre care 8.536 au fost deja folosite – un rezultat care plasează județul pe un loc fruntaș în Moldova, deși sub București, Hunedoara, Cluj sau Covasna. Cel mai activ prestator ieșean a primit 1.840 de tichete pe un singur CNP, ceea ce îl situează la mijlocul clasamentului național, semn că măsura mai are potențial de creștere în capitala Moldovei.

Introducerea tichetelor pentru activități casnice face parte din Legea nr. 111/2022, care reglementează activitatea prestatorilor casnici și sprijină formalizarea muncii în gospodării. Până acum, multe servicii – de la curățenie la îngrijirea bătrânilor – erau prestate informal, fără protecție socială sau fiscalizare.

Prin această lege, prestatorii beneficiază de pensie, sănătate și impozitare legală, în timp ce beneficiarii pot deduce aceste servicii din bugetul lor într-un mod reglementat.

Ce sunt tichetele și cum funcționează

Tichetele pentru prestatorul casnic sunt vouchere valorice, fie pe hârtie, fie electronice, prin care beneficiarii pot plăti serviciile ocazionale prestate acasă: de la curățenie și grădinărit, până la îngrijirea persoanelor în vârstă sau a copiilor.

Avantajul major pentru prestatori este că aceste venituri devin legale și asigurate social. Pentru a beneficia de contribuții la pensie și sănătate, este nevoie de acumularea a cel puțin 85 de tichete pe lună, echivalentul a aproximativ 1.275 lei lunar. În plus, tichetele pot fi preschimbate în bani la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) sau prin transfer bancar, în termen de 12 luni de la primire.

Platforma digitală a ANOFM facilitează conectarea directă între prestatori și beneficiari, oferind un sistem simplu de gestionare și urmărire a tichetelor.

Statul atacă munca la negru cu arme europene

Legea nr. 111/2022 și banii din PNRR au pus bazele acestei schimbări. Reforma a fost validată de Comisia Europeană, iar platforma digitală tichete.anofm.ro este deja funcțională și utilizată. România a bifat jaloane importante, iar sistemul tichetelor pentru lucrătorii casnici a devenit ireversibil.

Dincolo de statistici, mesajul este unul dur: munca „la negru” din casele românilor începe să fie scoasă la lumină. Statul intră în bucătării, pe holuri și în grădini nu cu controale, ci cu stimulente. Iar Iașul, deși nu rupe topurile, arată că poate ține pasul. Daniel BACIU