Ieșenii iau cu asalt Registrul Comerțului. Val istoric de PFA-uri și firme noi. Ce se ascunde în spatele avalanșei de înmatriculări

Iașul trăiește, în ultimele luni, un adevărat reviriment antreprenorial. Dacă în mod tradițional finalul de an aduce o ușoară relaxare în activitatea Registrului Comerțului, 2025 pare să rupă tiparele: luna trecută, 339 de persoane fizice autorizate (PFA) au fost înmatriculate în județ, cel mai mare număr din ultimii ani. Iar asta nu e tot. În septembrie și octombrie, ieșenii au înființat o treime din totalul PFA-urilor întregistrate anul acesta, ducând județul direct în topul național al creșterilor.

Nu vorbim despre o tendință timidă sau despre un simplu „vârf” statistic. Iașul a consemnat, în perioada ianuarie – octombrie 2025, o creștere de aproape 28% a înmatriculărilor de firme, peste media națională de 21,01%. Un salt spectaculos pentru un județ în care birocrația, fiscalitatea impredictibilă și schimbările legislative au fost, ani la rând, principalele obstacole pentru cei care visau să-și deschidă propria afacere.

Explozie de PFA-uri: dublu față de anul trecut

Cea mai impresionantă creștere vine însă din zona PFA-urilor. În primele 10 luni ale anului, la Iași au fost înmatriculate 1.798 de noi PFA-uri – de peste două ori mai multe față de cele 847 consemnate în aceeași perioadă a anului trecut.

Ce înseamnă asta? În primul rând, o migrare accentuată spre meserii liberale, freelancing și activități individuale. Apoi, un număr tot mai mare de specialiști care preferă flexibilitatea și controlul asupra propriei activități și, nu în ultimul rând, o piață a muncii în transformare, în care tot mai mulți aleg varianta antreprenoriatului în locul contractelor “clasice”.

Nu doar PFA-urile sunt în creștere. SRL-urile, forma de organizare preferată de micii antreprenori, au ajuns la 3.303 înregistrări, depășind ușor anul precedent (3.157). Și întreprinderile individuale au cunoscut un salt important: 280 față de 188 în 2024.

Singurul capitol pe minus? Întreprinderile familiale – doar 12 în acest an, semn că acest tip de organizare nu mai rezonează cu generația actuală de mici antreprenori.

Creșterea spectaculoasă a înmatriculărilor la Iași nu este un accident statistic. Este rezultatul unui climat economic în schimbare și al unei generații care înțelege că stabilitatea profesională nu mai vine la pachet cu un contract de muncă, ci cu capacitatea de a-și crea singură oportunitățile.

Datele Oficiului Național al Registrului Comerțului confirmă ascensiunea Iașului: cu 5.399 de înmatriculări în 10 luni, județul se află alături de București, Ilfov, Cluj și Timiș în topul celor mai active centre economice din țară.

Comparativ, București a înregistrat 28.489 firme noi, Ilfov - 7.780, Cluj - 6.171, Timiș - 5.884.

Doljul surprinde cu o creștere de peste 53%, iar județe precum Alba sau Tulcea înregistrează evoluții spectaculoase, dar numărul total al firmelor înființate rămâne considerabil mai mic decât în marile centre economice.

La polul opus, Covasna, Ialomița, Teleorman și Mehedinți înregistrează cele mai mici volume de înmatriculări – dar și ele se află pe plus, semn că dinamica antreprenorială este generalizată la nivel național.

Patru domenii se detașează clar la nivelul întregii țări: Transport și depozitare - 21.492 înmatriculări, Comerț cu ridicata și cu amănuntul - 20.294, Activități profesionale, științifice și tehnice - 12.179, Construcții - 11.761.

Aceste cifre reflectă structura reală a economiei românești: transportatorii, micii comercianți, specialiștii în consultanță și firmele de construcții sunt motoarele care împing înainte mediul privat, chiar și în perioade de incertitudine fiscală și economică.

De ce se deschid atât de multe firme la Iași?

Fenomenul are mai multe explicații, dar cea mai importantă este cea a presiunii fiscale pe angajatori. Cu un cost al muncii în continuă creștere, tot mai mulți angajați sunt invitați sau încurajați să lucreze ca PFA. E o realitate tot mai discutată în companiile locale.

Nu trebuie omis valul de freelanceri și specialiști IT: Iașul a devenit un magnet pentru lucrătorii independenți din IT, creație digitală, consultanță sau marketing.

Și accesul facil la informație și digitalizare a influențat enorm, căci înregistrarea unei firme durează azi câteva ore. Birocrația s-a redus considerabil.

Peste toate, influențează instabilitatea din piața muncii. Mulți preferă controlul personal asupra veniturilor în locul unui job care se poate schimba peste noapte.

PFA și II, diferențe

O Persoană Fizică Autorizată (PFA) și o Întreprindere Individuală (II) sunt forme simple de organizare a unei afaceri, ambele având costuri reduse, același regim fiscal și acces direct la încasări. Diferențele apar atunci când vine vorba de dezvoltare: PFA permite maximum 3 angajați și 5 coduri CAEN, în timp ce II poate avea până la 8 angajați și 10 coduri CAEN. Alegerea depinde de planurile de extindere și de complexitatea activităților desfășurate, fiind imposibil ca o persoană să dețină simultan un PFA și un II. În 2025, taxele rămân identice pentru ambele forme, atât în sistem real, cât și la normă de venit. Daniel BACIU