Ieșenii nu mai au timp să fie sănătoși. Prevenția a dispărut din agenda tinerilor ocupați

* între job, navetă și tot felul de proiecte,  prevenția ajunge pe ultimul loc în cazul multor tineri ieșeni * nu pentru că oamenii nu le pasă, ci pentru că nu mai au timp

Dimineața începe cu grabă și se termină cu epuizare. Un mic dejun „pe fugă”, ore lungi de muncă, trafic, termene, încă o ședință, încă un mesaj. În ritmul ăsta, sănătatea devine un proiect amânat: analize „după ce trece perioada”, control „când se mai așază lucrurile”, sport „de luni”. „Cea mai mare frică a mea nu e medicul, e timpul pierdut: programare, drum, așteptare. Dacă aș putea face analizele rapid, după muncă, m-aș duce. Așa, tot amân”, spune Bogdan, un tânăr ieșean de 33 de ani, angajat în vânzări.

Aceste amânări se regăsesc și în rapoartele medicale. În România, la nivel național, participarea raportată la screening rămâne joasă: pentru mamografie, doar 9,2% dintre femeile 50–69 de ani au declarat că au făcut screening în ultimii doi ani, iar pentru col uterin 25,3% dintre femeile 20–69 de ani au raportat screening în ultimele 24 de luni. La screening colorectal, indicatorul îi include explicit pe toți, femei și bărbați 50–74 de ani, iar România apare cu 4,3% persoane care au declarat că au făcut un astfel de screening, mult sub media UE.

Dar prevenția nu înseamnă doar screening oncologic. Pentru generațiile active, prevenția reală începe mult mai devreme și mult mai banal: tensiune, glicemie, colesterol, greutate, somn, sănătate mintală, consum de alcool, fumat, mișcare, respirație, posture, explicarea riscurilor și un plan minim pe care îl poți ține fără să-ți distrugi programul. Iar în 2026, discuția despre prevenție e legată tot mai des de mediul digital și de stres cronic: Direcția de Sănătate Publică Iași și Institutul Național de Sănătate Publică au derulat o campanie dedicată sănătății mintale în ianuarie–februarie 2026, tocmai pe fondul presiunii „vieții trăite online” și a efectelor ei offline.

În Iași, paradoxul e că există servicii, dar nu sunt întotdeauna vizibile sau ușor de „consumat” de cineva cu program plin. Institutul Regional de Oncologie Iași are un centru de screening și diagnostic prin care au trecut deja mii de persoane. În plus, au existat acțiuni locale cu unitate mobilă de screening anunțate public, tocmai ca să reducă barierele de drum și timp.

Prevenția se vede și în zona cardio-metabolică, unde riscurile se construiesc în tăcere ani la rând. Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu” Iași se prezintă explicit ca centru dedicat prevenției, diagnosticului și tratamentului afecțiunilor cardiovasculare, iar asta contează într-un oraș în care mulți adulți activi ajung târziu la control, după luni sau ani de „nu am timp”. În paralel, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași are proiecte și module de formare care includ explicit screening cardiovascular, sindrom metabolic și boli respiratorii cronice, adică exact pachetul de prevenție care lipsește din rutina multor oameni tineri.  Din păcate, cei mai mulți ieșeni amână prezentarea la medic, iar statisticile cu boli arată clar acest lucru.

Clara DIMA