În satele Iașului nu există niciun cabinet stomatologic școlar

* în județul Iași există doar 21 de cabinete stomatologice pentru elevi și 3 pentru studenți * în mediul rural nu este organizat niciun cabinet stomatologic școlar

În 2026, discuția despre sănătatea orală a copiilor începe cu o cifră greu de ignorat: aproape doi din trei copii au carii cavitare, conform Colegiul Medicilor Stomatologi din România. La Iași, aceeași discuție capătă un sens și mai concret: în satele județului, prevenția prin stomatologie școlară pur și simplu nu are unde să se întâmple, pentru că nu există astfel de cabinete organizate în mediul rural.

Cele mai recente date oficiale publicate la acest moment despre rețeaua școlară din județ (raportate pentru finalul anului 2024 și publicate ulterior) arată o ruptură clară între oraș și sat: în urban funcționau 21 de cabinete stomatologice pentru elevi și 3 pentru studenți, iar în rural nu era organizat niciun cabinet stomatologic școlar. În 2026, această fotografie administrativă devine o explicație pentru ceea ce părinții simt pe pielea lor: copilul ajunge la dentist târziu, de multe ori abia când apare durerea, iar atunci „prevenția” nu mai e un plan, ci o urgență — și urgențele sunt, aproape întotdeauna, mai scumpe.

Paradoxul este că județul are multe astfel de servicii: 820 de cabinete stomatologice în total (674 în urban, 146 în rural). Numărul mare nu rezolvă însă problema prevenției acolo unde contează cel mai mult: în școli, înainte ca o carie mică să devină o problemă mare. Pentru un copil dintr-o comună, traseul spre control nu trece printr-un cabinet școlar la câteva minute de clasă, ci prin programări, drumuri și bugetul familiei. Iar când familia amână — nu din nepăsare, ci din lipsă de timp, bani sau acces — momentul în care copilul ajunge în sfârșit la dentist este, frecvent, momentul durerii.

În același timp, 2026 vine cu schimbări anunțate la nivel național, tocmai pentru a crește accesul la stomatologie în sistemul public. Potrivit informațiilor prezentate public, Casa Națională de Asigurări de Sănătate decontează lunar 9.000 lei pentru un stomatolog din mediul rural și 6.000 lei pentru unul din mediul urban, iar spitalele vor putea primi finanțări suplimentare pentru consumabile și aparatură. În plus, Ministerul Sănătății pregătește un mecanism dedicat intervențiilor stomatologice (cu sau fără anestezie generală), cu o primă alocare anunțată de 15 milioane lei după aprobarea bugetului pe 2026.

Pentru Iași, miza rămâne simplă și dură: chiar și cu finanțări și programe naționale, prevenția la copii începe de la accesul real, de zi cu zi. Iar când în sate nu există niciun cabinet stomatologic școlar, prevenția devine o responsabilitate exclusiv privată, care se întâmplă „dacă se poate”. Într-o țară în care 66,3% dintre copii au deja carii cavitare, „dacă se poate” nu mai e suficient.

Teona SOARE