În urma reformei administrative, Iașul ar putea pierde 40 de comune

În ultimele zile, la nivel național se discută tot mai intens despre un proiect legislativ cu potențial de a rescrie radical harta administrativ-teritorială a României. Deputatul Tudor Benga a anunțat că a depus în Parlament o propunere de lege care prevede comasarea actualelor județe în 12 entități mai mari, stabilirea unor praguri minime de populație pentru orașe și comune și regândirea accesului la serviciile publice locale.

Proiectul pleacă de la premisa că actuala fragmentare administrativă alimentează risipa bugetară, menține o dependență excesivă de finanțările centrale și blochează eficiența în atragerea fondurilor europene. Potrivit inițiatorului, modelul urmărește realitățile economice și demografice ale prezentului și are în vedere funcționarea unor regiuni administrative solide, în linie cu standardele europene.

„Am introdus în circuitul legislativ un proiect de lege vizând reforma administrativ-teritorială, cu trei puncte centrale: comasarea județelor, pragurile minime de populație pentru orașe și comune și accesul la servicii publice în localitățile unde primăriile ar fi comasate”, a declarat deputatul Tudor Benga, atrăgând atenția asupra faptului că subiectul este evitat sistematic de clasa politică, tocmai pentru că ar reduce rețeaua de influență și control local al partidelor.

Câte comune ar putea pierde Iașul

Conform propunerii legislative, orașele ar trebui să aibă minimum 10.000 de locuitori pentru a-și păstra statutul, iar comunele cel puțin 5.000. Orice unitate administrativ-teritorială care nu atinge aceste praguri ar urma să fie comasată cu alte localități învecinate, pentru a deveni mai eficientă și mai capabilă să ofere servicii publice decente locuitorilor. Autorii proiectului susțin că măsura nu doar că va reduce cheltuielile publice, dar va contribui la întărirea autonomiei locale, diminuând dependența de subvenții și intervenții de la centru.

În județul Iași, reforma ar avea un impact major. Conform ultimelor date disponibile, nu mai puțin de 40 de comune din județ nu ating pragul de 5.000 de locuitori. Printre acestea se numără Alexandru Ioan Cuza, Andrieșeni, Aroneanu, Balș, Bârnova, Bivolari, Brăești, Butea, Ceplenița, Ciohorăni, Ciortești, Coarnele Caprei, Comarna, Cozmești, Cucuteni, Dagâța, Dobrovăț, Dolhești, Drăgușeni, Dumești, Fântânele, Focuri, Golăiești, Gorban, Grajduri, Gropnița, Grozești, Hărmănești, Heleșteni, Horlești, Ipatele, Lespezi, Mircești, Prisăcani, Probota, Răchiteni, Românești, Scânteia, Tansa și Trifești. Aceste comune ar putea fi reorganizate administrativ, pierzându-și individualitatea juridică și fiind integrate în entități mai mari.

Reorganizarea preconizată ține cont de regiunile istorice, dar și de fluxurile reale de muncă, de infrastructura existentă și de capacitatea administrațiilor locale de a livra servicii. România ar urma să funcționeze, astfel, cu doar 12 județe mari, desenate după criterii economice și funcționale, nu strict geografice sau politice.

Proiectul va intra în dezbatere parlamentară în perioada următoare. Deputatul Tudor Benga a lansat un apel public către Guvern, consiliile locale, instituțiile consultative și societatea civilă, pentru ca această reformă – deopotrivă necesară și sensibilă – să fie asumată în mod deschis, transparent și curajos. „România nu își poate atinge potențialul fără o reformă profundă a statului. Iar reorganizarea administrativă este o verigă-cheie în această transformare”, a conchis inițiatorul.

Dan DIMA