Proiectarea asistată de inteligența artificială, clădirile rezistente la cutremure și noile tehnologii de fabricație sunt în centrul unei conferințe naționale care reunește la Iași specialiști din industria construcțiilor.

Ingineri, cercetători și reprezentanți ai companiilor de profil discută despre viitorul construcțiilor metalice, într-un sector în care digitalizarea, automatizarea și reducerea costurilor schimbă metodele de lucru.

Oțelul, proiectat cu ajutorul algoritmilor

Industria construcțiilor intră într-o etapă în care inteligența artificială nu mai este doar un instrument experimental, ci începe să fie integrată în proiectarea structurilor, verificarea modelelor și optimizarea consumului de materiale. La Iași, această transformare este una dintre temele centrale ale Conferinței Naționale de Construcții Metalice – CONMET26, desfășurată în perioada 5–6 noiembrie 2026, la Hotel Traian.

Ajunsă la cea de-a XIX-a ediție, manifestarea este organizată de Facultatea de Construcții și Instalații a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași și reunește specialiști din România și din străinătate. Participă proiectanți, cadre universitare, cercetători și reprezentanți ai companiilor implicate în proiectarea și realizarea structurilor metalice.

Tema conferinței, „Între tradiție și inovație”, aduce în discuție schimbările prin care trece una dintre ramurile importante ale industriei construcțiilor. De la proiectarea clasică și execuția în șantier, domeniul se îndreaptă către modelare digitală, automatizare și tehnologii care permit verificarea soluțiilor înainte de începerea lucrărilor.

Clădiri mai sigure la cutremure și tehnologii noi

Un capitol important al reuniunii privește comportarea structurilor metalice în zone seismice. Specialiștii analizează metodele prin care clădirile pot rezista la solicitări extreme, dar și soluțiile de consolidare a construcțiilor existente.

Sunt abordate structurile mixte din oțel și beton, îmbinările metalice, elementele prefabricate și tehnologiile de imprimare 3D. Pe agenda conferinței figurează inclusiv analiza riscului de colaps progresiv, un fenomen prin care cedarea unui element structural poate provoca deteriorări succesive în restul construcției.

O altă direcție este utilizarea inteligenței artificiale și a sistemelor BIM, care permit realizarea unor modele digitale complexe ale clădirilor. Aceste instrumente pot ajuta proiectanții să compare variante constructive, să identifice incompatibilități și să optimizeze soluțiile tehnice înainte ca acestea să ajungă pe șantier.

Pentru industria construcțiilor, miza este una economică: folosirea mai eficientă a materialelor, limitarea erorilor și reducerea intervențiilor costisitoare din timpul execuției. Beneficiile depind însă de calitatea datelor, de verificarea proiectelor și de integrarea corectă a noilor instrumente în activitatea inginerilor.

Industria construcțiilor caută soluții mai ieftine și mai puțin poluante

Reducerea amprentei de carbon reprezintă o altă temă importantă a conferinței. Producția de oțel presupune un consum ridicat de energie, motiv pentru care specialiștii cercetează soluții de utilizare eficientă a materialului, reciclare și prelungire a duratei de viață a structurilor.

Pe agenda CONMET26 se află și oțelul cu emisii reduse, evaluarea impactului construcțiilor asupra mediului și reabilitarea structurilor metalice existente, inclusiv a podurilor.

Programul din 6 noiembrie include prezentări despre aplicațiile software Tekla și un atelier practic dedicat integrării modelării structurale cu programele de calcul ingineresc. Participanții pot urmări modul în care un model digital este transferat către analiza structurală, fără refacerea integrală a acestuia.

Conferința este coordonată științific de profesorii Dan Dubină, de la Universitatea Politehnica Timișoara, și Nicolae Tăranu, de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași.

Pentru Iași, găzduirea acestei reuniuni reprezintă o oportunitate de conectare a cercetării universitare cu firmele de proiectare, constructorii și furnizorii de tehnologii. Dincolo de dezbaterile academice, întrebarea esențială este cât de repede vor ajunge aceste soluții în proiectele reale, într-o industrie în care siguranța, costurile și termenele de execuție rămân decisive. Dan DIMA