Vârsta de pensionare și schimbările care pot schimba viața a mii de români

Fostul premier Ilie Bolojan spune că România nu mai poate susține pensionările anticipate la 48 de ani și cere măsuri clare pentru stimularea muncii, creșterea productivității și reducerea risipei.

România se confruntă cu o discuție delicată despre sistemul de pensii, piața muncii și gestionarea banilor publici. Ilie Bolojan, președintele PNL și fost prim-ministru, atrage atenția că sistemul actual nu mai poate funcționa fără schimbări importante. Potrivit lui, pensionarea prea devreme pune presiune pe economie, iar soluțiile nu pot veni doar din reducerea cheltuielilor.

Povara pensionărilor timpurii asupra bugetului

Bolojan consideră că România trebuie să crească vârsta de pensionare pentru anumite categorii profesionale care acum se pot retrage devreme. El subliniază că pensionarea la 48 de ani nu mai poate fi susținută de economie, mai ales când bugetul public este deja afectat de deficite mari.

Fostul premier susține că redresarea economică nu se poate face doar prin tăieri de cheltuieli. Este nevoie ca românii să rămână activi mai mult timp pe piața muncii, acolo unde sănătatea și condițiile permit acest lucru.

El pune această problemă și în contextul competiției globale. Europa nu mai are avantajul tehnologic de altădată, iar acest lucru se reflectă în economie. În aceste condiții, stimularea muncii devine o necesitate reală, nu doar o temă de campanie.

„Gândiți-vă că oricât ai gândi în termeni de tehnologie, în momentul în care nu mai ai un avantaj tehnologic, ceea ce Europa nu prea mai are, dacă nu vii cu măsuri care să încurajeze munca, să muncim mai mult, aceasta este situația. Domnule, nu ne mai putem pensiona, nu mai putem susține sisteme de pensionare la 48 de ani.”

Diferențe mari față de alte țări

Bolojan atrage atenția și asupra duratei vieții active. Un român muncește, în medie, 32 de ani, în timp ce în alte state europene perioada activă ajunge la 38 sau 40 de ani. Diferența este și mai mare față de Asia, unde durata ajunge la 45 de ani.

Aceste cifre influențează competitivitatea țării. Dacă oamenii lucrează mai puțini ani, economia are mai puține resurse, iar sistemul de pensii devine tot mai greu de susținut. Bolojan vede această realitate ca pe un semnal că România trebuie să își schimbe atitudinea față de muncă și pensionare.

„Poate nu sună bine ceea ce spun, dar vă rog să vă gândiți că noi lucrăm în economia românească, în perioada de viață activă, un român, 32 de ani, acestea sunt datele. Europenii lucrează între 38 și 40 de ani, asiaticii, 45 de ani, din punct de vedere al competitivității.”

El transmite că bunăstarea nu poate fi menținută doar din împrumuturi sau promisiuni. Dacă perioada de muncă rămâne mult mai scurtă decât în alte economii, România riscă să piardă teren, iar acest lucru se va vedea în nivelul salariilor, pensiilor și serviciilor publice.

Reguli diferite pentru profesii diferite

Bolojan nu susține ca toate profesiile să fie tratate la fel. El face diferența între cei care lucrează în condiții dificile sau periculoase și cei care au activități mai ușoare. Reforma trebuie să țină cont de riscurile reale ale fiecărei meserii.

Fostul premier a dat ca exemplu diferența dintre cei care lucrează în Jandarmerie, în situații tensionate, și cei care asigură paza unor instituții liniștite. Nu toate locurile de muncă justifică aceeași vârstă redusă de pensionare, iar în anumite cazuri, pensionarea la 65 de ani este posibilă.

„Dimpotrivă, trebuie luate măsuri ca și în celelalte domenii și nu trebuie să fugim de asta. Trebuie crescută vârsta de pensionare, pentru că una este, iertați-mă, să fii la Jandarmerie, în Piața Victoriei, să se arunce cu bucăți de caldarâm în tine și să stai cu echipamentul de protecție pe tine, și alta este să fii la sediul unei Curți de Conturi sau al unei instituții relativ liniștite, în pază, în reședințele de județ din România. Acolo poți să ieși la pensie la 65 de ani.”

Propuneri pentru o piață a muncii mai sănătoasă

Din declarațiile sale reiese că schimbarea trebuie să meargă pe mai multe planuri, nu doar la pensii. Bolojan vorbește despre stimularea muncii, creșterea productivității, dar și despre reducerea risipei din sectorul public.

• creșterea vârstei de pensionare acolo unde pensionarea timpurie nu este justificată de riscurile meseriei;




• încurajarea oamenilor să rămână mai mult timp activi pe piața muncii;




• creșterea productivității și reducerea risipei din bugetul de stat;




• recompensarea muncii și sancționarea lipsei de implicare;




• dezvoltarea învățământului profesional și reducerea deficitelor bugetare.

Schimbări esențiale pentru viitor

Bolojan cere o abordare realistă a problemelor economice. Spune că discursurile politice nu pot schimba situația din buget și economie. Dacă România vrea un nivel de trai mai bun, trebuie să muncească mai mult și mai eficient.

El consideră că productivitatea este la fel de importantă ca numărul de ani lucrați. Nu e suficient să stai mai mult la serviciu, dacă munca nu aduce rezultate mai bune. De aceea, vorbește și despre eliminarea risipei și despre recompensarea performanței.

„Realitatea va bate retorica și această realitate nu poate fi ocolită. (...) Ar trebui să tratăm lucrurile serios, din punct de vedere al competitivității economice, să înțelegem că nu ne poate fi mai bine dacă nu muncim mai mult, dacă nu suntem mai productivi, dacă nu eliminăm risipa, dacă nu premiem munca și nu sancționăm nemunca. Adică aceste lucruri, dacă nu se pun în practică, nu putem să sperăm că ne va fi mai bine.”

Fostul premier mai spune că piața muncii trebuie susținută și prin dezvoltarea învățământului profesional, pentru ca tinerii să fie pregătiți pentru meseriile cerute pe piață. În același timp, aceste măsuri sunt legate de nevoia de a reduce deficitele bugetare mari ale țării.

O discuție care nu poate fi amânată

Declarațiile lui Ilie Bolojan readuc în atenție o temă sensibilă: cât poate susține România din punct de vedere economic și ce schimbări sunt necesare în sistemul actual. Creșterea vârstei de pensionare pentru anumite categorii profesionale nu este o măsură ușoară, dar el spune că realitatea economică nu mai poate fi ignorată.

Direcția propusă de Bolojan este clară: mai multă muncă, productivitate crescută, mai puțină risipă și reguli adaptate riscului real al fiecărei activități. Rămâne de văzut cum vor fi discutate aceste idei la nivel politic și dacă vor fi puse în practică.