Liceele din comunele Iașului vor primi mai mulți bani

Unitățile de învățământ liceal vor intra, din anul școlar 2026–2027, într-o nouă formulă de finanțare. Guvernul a aprobat costuri standard diferențiate între urban și rural, ceea ce înseamnă mai puțini bani calculați pe elev pentru liceele din orașe și sume mai mari pentru cele din mediul rural.

Formula după care sunt finanțate școlile se schimbă din anul școlar 2026–2027, iar efectele se vor vedea și în județul Iași. Pentru prima dată, statul reduce finanțarea standard calculată pentru un elev de liceu din mediul urban și o crește pentru elevii din rural.

Măsura a fost explicată de Ministerul Educației prin nevoia de „reducere a dezechilibrelor” dintre cele două medii. Finanțarea de bază a școlilor pornește de la o sumă fixă, stabilită anual de Guvern, numită cost standard pentru coeficientul 1. Pentru anul 2026, valoarea aferentă cheltuielilor salariale rămâne 9.620 de lei, la același nivel ca în 2025.

Pentru cheltuielile materiale, formare continuă, bunuri și servicii, valoarea aprobată este de 750 de lei, în creștere cu 6,5% față de anul trecut.

Mai puțini bani calculați pe elev în urban, mai mult în rural

Schimbarea majoră apare la coeficienții folosiți pentru liceu. La liceul teoretic, coeficientul care până acum era același pentru urban și rural devine diferențiat: 0,950 pentru urban și 1,050 pentru rural.

Asta înseamnă că, pentru un elev de liceu teoretic, statul va calcula 9.139 de lei în urban și 10.101 lei în rural. Diferența este de 962 de lei pe elev, în favoarea liceelor din mediul rural.

Pentru județul Iași, miza este importantă. Rețeaua școlară este puternic polarizată: municipiul Iași concentrează colegii și licee cu tradiție, cerere mare la admitere și rezultate ridicate, în timp ce localitățile mai mici se confruntă cu probleme de efectiv, transport, navetă a profesorilor, acces la laboratoare și presiune demografică.

Pentru unitățile din urban, finanțarea standard salarială per elev scade la anumite filiere. Pentru cele din rural, crește. Iar efectul nu este doar contabil: bugetul calculat pe elev influențează indirect capacitatea unei școli de a susține norme, clase, activități, servicii și costuri curente.

Liceele tehnologice și profesionale intră în aceeași logică

Noua diferențiere nu se oprește la liceele teoretice. La liceul tehnologic, coeficientul devine 0,982 în urban și 1,086 în rural. La învățământul profesional și dual, coeficientul devine 1,040 în urban și 1,150 în rural. În bani, statul calculează un cost salarial de aproximativ 9.447 de lei pentru un elev de liceu tehnologic din urban și de aproximativ 10.447 de lei pentru unul din rural.

Pentru învățământul profesional și dual, suma ajunge la aproximativ 10.005 lei în urban și 11.063 lei în rural.

În județul Iași, acest detaliu contează mai ales pentru zona tehnologică și profesională, unde școlile au nevoie de ateliere, dotări, practică și parteneriate cu agenți economici.

În localitățile mai mici, costurile reale pot fi mai mari decât în orașe, tocmai pentru că numărul de elevi este mai redus, iar clasele sunt mai greu de organizat eficient.

De ce era necesară schimbarea

 Ministrul Educației, Mihai Dimian, a explicat că modificarea coeficienților urmărește reducerea dezechilibrelor dintre rural și urban.

Până acum, sprijinul suplimentar pentru anumite școli putea apărea prin ajustări ulterioare. Noua hotărâre introduce însă diferențierea direct în formula de finanțare.

Cu alte cuvinte, statul recunoaște oficial că educația unui elev din rural poate costa mai mult decât educația unui elev din urban, chiar dacă programa este aceeași.

Clasele mai mici, distanțele mai mari, dificultatea de a atrage profesori și infrastructura mai fragilă fac ca școala rurală să aibă nevoie de un calcul separat.

Măsura vine într-un moment sensibil pentru învățământul ieșean. La începutul acestui an, ISJ Iași analiza deja planul de școlarizare pentru 2026–2027, în contextul în care școlile propuseseră mai multe clase de a IX-a decât permitea numărul estimat de elevi. În acest scenariu, exista riscul pierderii unor norme didactice.

Teona SOARE