Ministerul Culturii aruncă în aer povestea statuii lui Goga de la Iași!

* ministerul pune reflectorul direct pe administrația locală și pe instituțiile care au inițiat amplasarea bustului: Primăria Iași și Ateneul Național din Tătărași * ministerul afirmă explicit că bustul nu este monument istoric, nu este înscris în Lista Monumentelor de For Public, nu face parte din patrimoniul cultural național mobil, nu are autorizație de construire și nici măcar nu este considerat juridic un monument de for public

Un document oficial al Ministerului Culturii aruncă în aer întreaga poveste a controversatului bust al lui Octavian Goga amplasat în zona Copou din Iași și ridică întrebări explozive despre modul în care administrația locală a decis să împingă înainte un proiect simbolic fără avize, fără autorizație și fără statut juridic clar. Practic, instituția centrală a statului admite negru pe alb ceea ce până acum fusese doar suspectat în spațiul public: bustul nu a avut niciodată avizul Ministerului Culturii și nici măcar nu există oficial ca monument de for public.

Fără acte!

Mai mult decât atât, răspunsul oficial al ministerului transformă întreaga situație într-un posibil scandal administrativ și cultural cu ramificații politice extrem de sensibile, pentru că vorbim despre figura lui Octavian Goga - poet important al literaturii române, dar și fost premier asociat discursului antisemit și extremismului interbelic.

În esență, Ministerul Culturii spune direct că Primăria Iași nu a depus niciodată documentația legală necesară pentru obținerea avizului obligatoriu. Cu alte cuvinte, statuia a apărut în spațiul public fără ca instituțiile abilitate să aprobe oficial amplasarea ei.

Și mai spectaculos este faptul că ministerul afirmă explicit că bustul nu este monument istoric, nu este înscris în Lista Monumentelor de For Public, nu face parte din patrimoniul cultural național mobil, nu are autorizație de construire și nici măcar nu este considerat juridic un monument de for public.

Practic, după toată controversa națională, după reacții academice, dispute politice și scandal public, statul român vine și spune că bustul nici măcar nu există oficial în categoria monumentelor publice.

O poveste absurdă

Mai exact, Ministerul Culturii susține că lucrarea ar fi avut încă de la început „caracter provizoriu”, fiind amplasată pe un postament mobil, fără fundație și fără soclu permanent, direct pe trotuar. Descrierea pare aproape neverosimilă în raport cu amploarea scandalului public generat în jurul ei: un bust tratat instituțional aproape ca un obiect expozițional temporar, dar care în spațiul public fusese perceput drept un act comemorativ oficial.

Și aici apare bomba juridică și simbolică. Conform Legii 120/2006, un monument de for public dobândește acest statut doar dacă este amplasat legal, cu autorizație de construire și cu avizul Ministerului Culturii. Or, ministerul afirmă acum că aceste proceduri nu au existat.

Cu alte cuvinte, dacă interpretarea ministerului este dusă până la capăt, rezultă că întreaga polemică despre oportunitatea amplasării monumentului lui Octavian Goga s-a purtat, de fapt, în jurul unei lucrări fără statut juridic clar, amplasată administrativ într-o zonă gri.

Ministerul încearcă și o ieșire elegantă din scandal

Ministerul introduce ideea că Primăria Iași organizează frecvent, împreună cu Uniunea Artiștilor Plastici, Universitatea de Arte, Uniunea Scriitorilor și alte entități culturale, expoziții semipermanente sau instalații artistice fără autorizații de construire, menite să omagieze diferite personalități.

Tradus din limbaj birocratic, mesajul este aproape exploziv: autoritățile centrale sugerează că bustul lui Octavian Goga ar fi fost tratat mai degrabă ca o piesă expozițională temporară decât ca un monument oficial.

Dar tocmai această explicație poate amplifica scandalul. Pentru că în spațiul public bustul nu a fost prezentat ca o simplă instalație artistică provizorie, ci ca un simbol comemorativ asociat unei figuri istorice majore și amplasat într-una dintre cele mai sensibile și prestigioase zone culturale ale Iașului - cartierul Copou, în apropierea Universității „Alexandru Ioan Cuza” și a imobilului unde a locuit Goga în timpul Primului Război Mondial.

Aici intră în scenă și dimensiunea politică a întregii povești. Octavian Goga este una dintre personalitățile controversate din istoria culturală și politică a României. Deși considerat un poet major, fostul premier este asociat și cu una dintre cele mai radicale perioade de deriva naționalistă și antisemită din România interbelică. Tocmai de aceea, orice act public de comemorare produce automat tensiuni uriașe între memorie culturală, responsabilitate istorică și sensibilitate democratică.

Neglijență administrativă, improvizație birocratică sau despre o încercare deliberată de a ocoli procedurile?

Iar acum, după luni de scandal și dispute, Ministerul Culturii pare să facă un pas înapoi și să spună, practic: statul nu și-a asumat niciodată oficial acest monument.

Mai mult, documentul pune reflectorul direct pe administrația locală și pe instituțiile care au inițiat amplasarea bustului: Primăria Iași și Ateneul Național din Tătărași.

În mod indirect, ministerul transmite că întreaga responsabilitate pentru amplasare, proceduri și consecințe aparține nivelului local.

Iar asta poate avea implicații serioase, administrative, juridice, politice, dar și de imagine publică.

Peste toate, lumea se întreabă dacă la mijloc a fost vorba despre neglijență administrativă, improvizație birocratică sau despre o încercare deliberată de a ocoli procedurile tocmai pentru a evita dezbaterea oficială pe care un asemenea monument ar fi declanșat-o inevitabil. Cine face lumină?

Carmen DEACONU