Noi modernizări la aerogara ieșeană

* Terminalul T3 va fi complet regândit, urmând să proceseze exclusiv plecările din zona Non-Schengen, în timp ce sosirile vor fi relocate către terminalul T4 * decizia nu este una cosmetică, ci o reorganizare profundă menită să evite blocajele și cozile uriașe care riscă să apară odată cu introducerea noului sistem european biometric de control la frontieră

Proiectul care a fost aprobat miercuri în Consiliul Județean anunță una dintre cele mai importante intervenții din ultimii ani asupra infrastructurii aeroportuare locale.

După ce terminalul T4 a devenit simbolul expansiunii accelerate a traficului aerian, autoritățile s-au văzut obligate să intervină urgent asupra terminalului T3, clădire ridicată în 2015 și care, în prezent, duce greul curselor internaționale din afara spațiului Schengen. Creșterea explozivă a numărului de pasageri și noile reguli europene de securitate au împins infrastructura existentă la limită, iar realitatea din teren este una clară: spațiile actuale nu mai fac față fluxului tot mai mare de călători.

Schimbările vin pe fondul aplicării integrale a regulilor Schengen pentru România, care au impus separarea strictă a fluxurilor de pasageri.

Terminalul T3 va fi complet regândit, urmând să proceseze exclusiv plecările din zona Non-Schengen, în timp ce sosirile vor fi relocate către terminalul T4. Decizia nu este una cosmetică, ci o reorganizare profundă menită să evite blocajele și cozile uriașe care riscă să apară odată cu introducerea noului sistem european biometric de control la frontieră.

Autoritățile avertizează că timpul de verificare al unui pasager din afara Uniunii Europene ar putea crește de la doar 30 de secunde la aproape două minute. Tradus în realitate aeroportuară, acest lucru înseamnă aglomerație, presiune și risc major de paralizare a fluxurilor dacă spațiile nu sunt extinse și reorganizate rapid.

Proiectul propune transformarea completă a terminalului: zone publice mai ample, spații comerciale, cafenea deschisă către holul principal, circuite separate pentru personal, zone moderne de așteptare, restaurante, spații VIP, cabinete medicale și rute dedicate pentru intervenții de urgență. Controlul pașapoartelor și cel vamal vor fi reorganizate astfel încât securitatea să fie sporită fără a bloca circulația pasagerilor.

Exteriorul aeroportului va fi redesenat

Dar modernizarea nu se oprește la interior. Exteriorul aeroportului va fi redesenat pentru prima dată într-o logică integrată cu transportul public. Între terminalele T3 și T4 va apărea o stație specială pentru pasagerii care folosesc autobuzele, cu copertină modernă, zone de staționare și acces pietonal reorganizat. În plus, vor fi create parcări dedicate autocarelor, taxiurilor, serviciilor ride-sharing și microbuzelor, alături de toalete automatizate, dispecerat și sisteme automate de plată.

Investiția totală depășește 59 de milioane de lei cu TVA inclus, o sumă considerabilă care reflectă ambiția autorităților de a transforma aeroportul într-un hub regional capabil să susțină creșterea accelerată a traficului aerian. Lucrările sunt estimate să dureze aproximativ 18 luni, perioadă în care aeroportul va funcționa sub presiunea șantierului, dar cu promisiunea unei infrastructuri pregătite pentru viitor.

Proiectul aduce și beneficii tehnice majore: siguranță seismică îmbunătățită, eficiență energetică crescută, accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități, sisteme digitale inteligente și standarde ridicate de siguranță la incendiu. Practic, terminalul va fi adaptat cerințelor aeroporturilor moderne europene.

Aeroport pentru valurile viitoare de pasageri

În spatele cifrelor și documentațiilor tehnice se conturează însă o realitate mai amplă: Aeroportul Iași intră într-o nouă etapă de maturitate. După ani în care dezvoltarea a fost accelerată aproape forțat de creșterea traficului, modernizarea T3 devine piesa lipsă din puzzle-ul unei infrastructuri care încearcă să țină pasul cu ambițiile economice ale întregii regiuni.

Iașul construiește, așadar, un aeroport pentru valurile viitoare de pasageri și o infrastructură care confirmă tot mai clar rolul orașului drept principal nod aerian al Moldovei.

Daniel BACIU