Pașcanu - spitalul care trebuie salvat de la risc seismic, blocat în hârtii

* deși indicatorii tehnico-economici au fost aprobați încă din 2019, iar ulterior proiectul a fost inclus oficial pe lista finanțărilor eligibile, o problemă aparent minoră a declanșat o nouă rundă de blocaje: lipsa menționării explicite a documentației DALI (Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție) în hotărârea inițială

Un proiect vital pentru siguranța pacienților și a personalului medical din Iași scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: birocrația poate întârzia chiar și investițiile care ar trebui să protejeze vieți în cazul unui cutremur major.

Este vorba despre consolidarea, modernizarea și refuncționalizarea clădirii Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași – Secția Pașcanu, un obiectiv inclus în Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat, program finanțat de stat și coordonat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Valoarea totală a investiției este uriașă – peste 58,6 milioane de lei, bani care ar trebui să transforme complet o clădire vulnerabilă într-un spațiu sigur, modern și eficient energetic. Un proiect esențial, mai ales într-o zonă cu risc seismic ridicat, unde fiecare secundă contează în fața unui posibil dezastru.

Și totuși, în loc să vorbim despre șantiere și lucrări în desfășurare, proiectul este, din nou, prins în hățișul procedurilor administrative.

Deși indicatorii tehnico-economici au fost aprobați încă din 2019, iar ulterior proiectul a fost inclus oficial pe lista finanțărilor eligibile, o problemă aparent minoră a declanșat o nouă rundă de blocaje: lipsa menționării explicite a documentației DALI (Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție) în hotărârea inițială.

Această omisiune a fost semnalată în martie 2026 de către finanțator, care a cerut clarificări și corelări ale documentației. Rezultatul? Necesitatea modificării și completării hotărârii Consiliului Județean, adică încă un pas birocratic într-un proiect deja întârziat.

Situația pune sub semnul întrebării pregătirea instituțiilor statului pentru a gestiona rapid proiecte critice de siguranță.

În timp ce documentele sunt revizuite și aprobările se reiau, clădirea rămâne aceeași – vulnerabilă în fața unui eventual cutremur. Iar acest lucru nu este doar o problemă administrativă, ci una care ține direct de siguranța oamenilor.

Autoritățile județene încearcă, în ședința CJ de miercuri, să repare situația printr-o nouă hotărâre care să alinieze documentația la cerințele legale actuale, în baza Legea nr. 212/2022. Însă timpul pierdut nu mai poate fi recuperat ușor.

Acest caz devine simbolic pentru o problemă mai amplă: România are bani, are programe, are priorități declarate – dar se lovește constant de propriile proceduri. Carmen DEACONU