Patrimoniul Iașului intră în era senzorilor. Muzeele pot transforma telefonul vizitatorului în ghid, hartă și scenă AR

* Iașul are deja primele semne ale muzeului digital: aplicații cu realitate augmentată, conținut audio și text pentru exponate, instalații istorice animate pe telefon * următorul pas ar putea fi ghiduri interactive și trasee personalizate prin muzee

Muzeul clasic, în care vizitatorul privește vitrina, citește eticheta și trece mai departe, începe să fie depășit. La Iași, patrimoniul cultural are deja suficiente puncte de pornire pentru o schimbare de generație: telefonul mobil devine ghid, exponatul se poate anima pe ecran, iar traseul prin muzeu poate fi adaptat în funcție de vârsta, limba sau interesul vizitatorului.

Nu mai vorbim doar despre „digitalizare” în sensul simplu al scanării unor documente, ci derspre IoT în patrimoniu cultural, adică despre senzori, beacons, coduri inteligente, aplicații mobile, realitate augmentată și ghidaj personalizat în spațiile muzeale. Într-un oraș ca Iașul, unde memoria istorică este concentrată în Palatul Culturii, Muzeul Unirii, Casa Dosoftei, Bojdeuca lui Creangă, case memoriale, biblioteci și arhive, miza nu este doar tehnologică, ci turistică și educațională.

Un exemplu concret există deja la Casa Dosoftei. Aplicația mobilă dedicată muzeului este bilingvă, română–engleză, și oferă conținut audio și text pentru exponate, dar și o experiență de realitate augmentată legată de fluxul tehnologic al unei tiparnițe istorice. Cu alte cuvinte, vizitatorul nu mai vede doar obiectul, ci poate înțelege cum funcționa lumea din jurul lui. Pentru un muzeu dedicat istoriei cărții și tiparului în Moldova, această trecere de la vitrină la experiență digitală este esențială.

La Palatul Culturii, direcția este și mai vizibilă. Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași a lansat aplicația „MuzeAR 2.0”, prin care obiecte de patrimoniu din Muzeul Etnografic al Moldovei prind viață în realitate augmentată. Proiectul include instalații țărănești precum vâltoarea din Oanțu, teascul de vin din Tansa, teascul de ceară din Dobrovăț, piua pentru sumani și moara de vânt din Crăiniceni–Horodiștea. Aici intervine următorul nivel: beacons. Aceste mici dispozitive pot fi instalate discret în săli și pot comunica, prin Bluetooth, cu telefonul vizitatorului. Când cineva se apropie de un exponat, aplicația îi poate trimite automat o poveste audio, o imagine de arhivă, o reconstituire 3D, un fragment de jurnal, o hartă sau o întrebare de tip quiz. În loc ca vizitatorul să caute informația, informația îl găsește pe el.

La Muzeul Unirii, de exemplu, tehnologia ar putea schimba radical felul în care este înțeleasă istoria modernă. Clădirea de pe strada Lăpușneanu nr. 14 este ea însăși un exponat, iar patrimoniul său este legat de memoria politică și simbolică a Iașului. Un traseu interactiv ar putea urmări pașii domnitorului Alexandru Ioan Cuza, viața saloanelor de secol XIX, momentele-cheie ale Unirii sau transformarea Iașului într-un spațiu al deciziilor istorice.

Vânătoare de indicii digitale

Pentru copii, experiența ar putea semăna cu o vânătoare de indicii. Pentru turiștii străini, aplicația ar putea livra automat conținut în engleză, franceză sau germană. Pentru persoanele cu deficiențe de vedere, ghidajul audio ar putea deveni principalul mod de acces la patrimoniu. Pentru profesori, muzeul ar putea deveni o clasă extinsă, cu trasee tematice: Iașul Unirii, Iașul tiparului, Iașul meșteșugurilor, Iașul aristocratic, Iașul copilăriei lui Creangă.

Miza este mare și pentru turism. Europeana, platforma europeană dedicată patrimoniului cultural digital, reunește zeci de milioane de obiecte culturale și promovează accesul digital la colecții, educație, cercetare și turism cultural sustenabil. În acest context, Iașul nu mai concurează doar cu alte orașe prin clădiri și colecții, ci prin felul în care reușește să le facă vizibile, ușor de înțeles și memorabile pentru publicul contemporan.

Clara DIMA