La prima vedere, unele răspunsuri par simple gafe de examen, produse de emoție, grabă sau neatenție. În realitate, ele spun ceva mai mult despre relația elevilor cu limba română, cu lectura și cu sensul cuvintelor.

Printre cele mai frecvente greșeli semnalate de profesori s-a aflat forma „broașcei”, folosită în locul variantei corecte „broaștei”, la genitiv singular. Pentru unii candidați, „broasca” a devenit „broscoiul”, iar în alte lucrări au apărut formulări greu de explicat logic, precum „mâna broaștei s-a rupt”.

Nu au lipsit nici greșelile clasice de ortografie. Cuvântul „fiica” a fost scris de unii elevi „fica”, iar „decât” a fost folosit incorect în locul lui „doar”, o problemă des întâlnită și în vorbirea de zi cu zi.

De la „stârc” la „sfârc” sau „stârv”

Cele mai comentate răspunsuri au venit însă din zona confuziilor de vocabular. Pasărea „stârc” a fost transformată, în unele lucrări, în „sfârc” sau „stârv”, ceea ce a schimbat complet sensul textului. O formulare devenită rapid virală a fost cea în care un elev a scris că personajul avea grijă de „o broască, un uliu și un sfârc”.

Astfel de exemple sunt amuzante, dar nu ar trebui privite doar ca material de glumă. Ele arată că unii elevi întâmpină dificultăți nu doar la gramatică, ci și la citirea atentă, la recunoașterea unor cuvinte și la înțelegerea contextului.

De ce greșesc elevii la română

Profesorii vorbesc, de ani buni, despre o problemă care se vede tot mai clar la examene: elevii citesc mai puțin, au un vocabular mai restrâns și sunt obișnuiți cu texte scurte, rapide, fragmentate. În fața unui text literar sau memorialistic, cu nuanțe și termeni mai puțin folosiți în conversația zilnică, apar confuziile.

O altă explicație este graba. La examen, sub presiunea timpului, un elev poate să nu mai verifice forma corectă a unui cuvânt sau să scrie mecanic o variantă auzită frecvent în jur. Așa ajung în lucrări forme precum „fica”, „broașcei” sau construcții greșite cu „decât”.

Dar, dincolo de emoție, aceste greșeli readuc în discuție o întrebare serioasă: cât de bine mai stăpânesc elevii limba română la finalul gimnaziului?

Lecția reală a perlelor

Perlele de la Evaluarea Națională 2026 pot stârni zâmbete, dar nu ar trebui să devină un spectacol al rușinării copiilor. Ele sunt, mai degrabă, un semnal pentru școală, familie și societate.

Româna nu se învață doar pentru examen. Se învață prin lectură, conversație, scris, atenție la sens și exercițiu constant. Un copil care citește mai mult va recunoaște mai ușor un cuvânt rar, va înțelege mai repede un context și va scrie mai sigur.

Pentru elevii din Iași și din toată țara, Evaluarea Națională 2026 va rămâne un examen al notelor și al admiterii la liceu. Pentru adulți, însă, ar trebui să fie și un examen al răbdării cu care îi învățăm pe copii să gândească, să citească și să se exprime corect. Clara DIMA