Piața muncii, paralizată în jumătate de județ!

Cutremur tăcut în economia Iașului: cifrele șomajului par să spună o poveste liniștitoare la suprafață, dar în adânc fierbe o realitate mult mai neliniștitoare, fragmentată și periculos de inegală. Scăderea aparentă a numărului total de șomeri - de la 9.685 în februarie 2026 la 9.216 în martie și comparativ cu 9.627 în decembrie 2025 - nu este nicidecum o victorie clară, ci mai degrabă o iluzie statistică ce ascunde fisuri structurale majore.

La prima vedere, cifrele par să respire optimism: peste 400 de persoane au ieșit din evidențele șomajului într-o singură lună. Numărul femeilor fără loc de muncă a scăzut și el, de la 4.332 la 4.184. Dar dincolo de această „ameliorare”, harta județului Iași explodează în contraste dramatice.

Municipiul Iași rămâne un pol dominant, cu 741 de șomeri, dar adevăratul șoc vine din rural, unde discrepanțele ating niveluri alarmante. Comune precum Lungani (835 de șomeri!), Todirești (350), Sirețel (322) sau Mironeasa (289) conturează un tablou aproape apocaliptic: enclave de sărăcie cronică, unde piața muncii pare paralizată. Aici nu vorbim doar de lipsa joburilor, ci de o prăbușire a oportunităților, o izolare economică ce riscă să devină permanentă.

În contrast brutal, alte localități par aproape „invizibile” în statistici: Aroneanu cu doar 9 șomeri, Rediu cu 17 sau Valea Lupului cu 23. Polarizarea aceasta extremă împarte județul, de fapt, în două lumi complet diferite.

Orașele mici – Pașcani (225 șomeri), Hârlău (116), Podu Iloaiei (146) – se situează într-o zonă gri: nici suficient de dezvoltate pentru a absorbi forța de muncă, nici complet abandonate. Sunt, practic, barometrele unei stagnări periculoase.

Și mai tulburător este profilul șomajului feminin. Deși numărul femeilor fără loc de muncă scade ușor, ponderea lor rămâne ridicată în multe comune, semn că dezechilibrele sociale persistă. În zonele rurale, femeile continuă să fie primele „victime tăcute” ale lipsei de oportunități.

Această dinamică nu poate fi ruptă de contextul politic exploziv care zguduie România.

Căderea guvernului condus de Ilie Bolojan, în urma unei moțiuni de cenzură susținute inclusiv de lideri precum George Simion, adaugă un strat suplimentar de incertitudine. Investițiile pot încetini, reformele pot fi blocate, iar piața muncii – deja fragilă – riscă să intre într-o nouă spirală descendentă.

În esență, Iașul nu se confruntă doar cu un nivel al șomajului, ci cu o fragmentare profundă a realității economice. Există un Iași urban, conectat și relativ dinamic, și un Iași rural care pare prins într-o buclă a subdezvoltării.

Scăderea numărului total de șomeri există, dar problema cu adevărat importantă e alta și ține de numărul celor „dispăruți” din statistici, deveniți  invizibili. Iar acest număr, din nefericire, este foarte mare! Daniel BACIU