Pietonalul Ștefan cel Mare respiră după mutarea căsuțelor

Pietonalul Ștefan cel Mare își recâștigă vizibilitatea în una dintre cele mai sensibile zone ale centrului istoric. După îndepărtarea căsuțelor comerciale de pe segmentul Casa Cărții – Consiliul Județean – Mănăstirea Trei Ierarhi, specialiștii și locuitorii Iașului vorbesc despre un spațiu mai aerisit, mai coerent și mai potrivit pentru zona monumentală a orașului.

Căsuțele au dispărut din cea mai îngustă zonă a pietonalului

Primăria Municipiului Iași a luat măsura de a scoate definitiv căsuțele cu rol comercial de pe segmentul îngust al Pietonalului Ștefan cel Mare, în zona Casa Cărții – Consiliul Județean – Mănăstirea Trei Ierarhi. Decizia schimbă vizibil imaginea uneia dintre cele mai circulate și fotografiate zone ale Iașului.

Spațiul este acum perceput ca fiind mai liber, mai respirabil și mai apropiat de funcția sa firească: aceea de axă pietonală reprezentativă, aflată între clădiri importante, monumente istorice și repere administrative. Zona are o încărcătură urbană aparte, iar prezența unor construcții temporare, adesea închise sau folosite mai degrabă ca spații de depozitare, devenise un subiect de nemulțumire.

Pietonalul Ștefan cel Mare a fost gândit ca una dintre principalele promenade urbane ale Iașului, iar discuțiile despre modul în care este ocupat spațiul public sunt mai vechi. În 2025, de exemplu, municipalitatea anunța pentru Sărbătorile Iașului un Târg de Toamnă cu 41 de căsuțe pe bulevardul și pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt, semn că această formulă comercială a fost folosită frecvent în centrul orașului.

Mihai Bulai: „A revenit caracterul monumental al zonei”

Prodecanul Facultății de Geografie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Mihai Bulai, salută măsura luată de Primărie și consideră că efectul este imediat vizibil.

„Acum spațiul se simte mult mai aerisit, a revenit caracterul monumental al zonei”, a transmis Mihai Bulai, referindu-se la segmentul pietonalului unde căsuțele au fost eliminate.

Potrivit acestuia, problema nu ținea doar de prezența fizică a construcțiilor, ci și de felul în care ele funcționau în realitate. Căsuțele erau, de multe ori, închise, aveau un aspect precar și nu reușeau să susțină un comerț urban de calitate. În loc să fie spații active, ordonate și integrate în peisaj, ele ajunseseră să fie folosite mai ales pentru depozitare.

„Funcția căsuțelor este strict de depozitare, căci ele nu au putut niciodată fi utilizate pentru comerț. Comercianții trebuie să își etaleze zilnic marfa pe mese de diferite forme și culori, uneori ocupând mai mult spațiu decât regulile sau bunul-simț o permitea”, a explicat Mihai Bulai.

De ce zona Trei Ierarhi – Consiliul Județean este diferită

Argumentul principal ține de lățimea pietonalului. Segmentul Casa Cărții – Consiliul Județean – Trei Ierarhi este mai îngust decât alte porțiuni ale bulevardului. Într-un asemenea spațiu, orice construcție temporară reduce vizibilitatea, afectează circulația pietonală și fragmentează perspectiva asupra clădirilor importante din zonă.

Mănăstirea Trei Ierarhi, Casa Pătrată, Palatul Roznovanu, zona Mitropoliei și traseul către Palatul Culturii fac parte dintr-un ansamblu urban cu valoare simbolică pentru Iași. Casa Pătrată, actual sediu al Consiliului Județean și al Prefecturii, este prezentată în ghidurile turistice ale orașului ca reper amplasat într-o zonă istorică importantă.

În acest context, miza nu este doar estetică, ci și identitară. Cum arată centrul Iașului? Este el o promenadă culturală, o piață temporară, un spațiu de comerț stradal sau o combinație între toate acestea? Decizia de a scoate căsuțele din zona îngustă readuce în discuție nevoia unei reguli clare pentru întregul pietonal.

Ieșenii cer mai mult spațiu liber în centrul orașului

Reacțiile venite din partea ieșenilor merg chiar mai departe. Unii consideră că nu doar acest segment ar trebui eliberat, ci întreg pietonalul.

„Trebuie scoase toate. Piața de weekend are în denumire modul de funcționare. Pui niște tarabe sâmbătă, vinzi și pleci. Căsuțele alea nu sunt reprezentative pentru Moldova”, spune un ieșean, într-o reacție publică la schimbarea din centrul orașului.

O altă opinie mută discuția la scară urbană: pentru o aglomerație de aproximativ 500.000 de locuitori, Iașul are nevoie de o zonă pietonală amplă, curată vizual și legată între marile repere istorice: Mănăstirea Golia, Hotel Traian, Palatul Culturii, Baia Turcească, Liceul Național și centrul administrativ.

Ideea nu este nouă. Strategia de dezvoltare a municipiului și a zonei metropolitane Iași a inclus, de-a lungul timpului, direcții precum reactivarea Centrului Istoric și conectarea logică a unor spații-cheie cu Pietonalul Ștefan cel Mare.

Comerțul stradal, între tradiție și dezordine vizuală

Căsuțele comerciale nu sunt, în sine, problema. Ele pot funcționa bine în târguri sezoniere, în zone largi sau în evenimente organizate pe perioade scurte. Problema apare atunci când devin prezență permanentă în spații cu valoare monumentală sau când nu sunt folosite conform scopului pentru care au fost amplasate.

Pe segmentul Mitropolie – Primărie, unde bulevardul este mai lat, căsuțele rămase nu produc același disconfort urban, spune Mihai Bulai. Diferența de scară contează: un obiect de mobilier comercial poate fi acceptabil într-un spațiu generos, dar sufocant într-o zonă îngustă, intens circulată și încărcată simbolic.

În plus, comerțul stradal din Iași a fost deja subiect de reglementare. 

Pietonalul nu este doar loc de trecere, ci imaginea Iașului

Decizia de a elibera zona Casa Cărții – Consiliul Județean – Trei Ierarhi poate fi privită ca un test pentru felul în care Iașul își administrează spațiile publice centrale. Un pietonal nu înseamnă doar dalaj, bănci și evenimente ocazionale. Într-un oraș istoric, el este și scenă urbană, traseu turistic, loc de întâlnire, spațiu de reprezentare și carte de vizită.

Pentru Iași, miza este cu atât mai mare cu cât centrul orașului concentrează administrație, patrimoniu, turism, cultură și viață cotidiană. Când spațiul este ocupat excesiv, orașul pierde din lizibilitate. Când este aerisit, clădirile, monumentele și perspectiva urbană redevin vizibile. Clara DIMA

Foto -- Mihai Bulai