Plante desenate acum 300 de ani, expuse în premieră la Iași

* înainte ca fotografia să poată documenta lumea vegetală, artiștii lucrau alături de botaniști pentru a reda cu o precizie uimitoare fiecare nervură, petală și structură a unei plante * câteva dintre volumele care au transformat desenul botanic într-un instrument al științei pot fi văzute, în această perioadă, la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași

Cu trei secole în urmă, identificarea unei plante nu putea fi rezolvată printr-o fotografie făcută în câteva secunde. În fața botanistului se afla, în schimb, desenatorul, pictorul, gravorul sau litograful, iar misiunea lui era una extrem de precisă: să reproducă planta suficient de fidel pentru ca imaginea să poată fi folosită în cercetare.

Această lume, aflată la granița dintre laborator și atelierul de artă, este readusă în atenție la Iași prin expoziția „Herbarium. Arta ilustrației botanice în secolele XVIII–XIX”, deschisă în perioada 28 septembrie – 22 octombrie 2026, la etajul I al sediului central al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”.

Artiștii care realizau imaginile aveau o libertate mult mai mică decât într-o lucrare artistică obișnuită. Desenele trebuiau să respecte morfologia plantei și indicațiile botaniștilor. Tocmai această disciplină a făcut însă ca numeroase planșe științifice să capete, în timp, și valoare artistică.

Carl Linné a schimbat inclusiv felul în care erau desenate plantele

Secolul al XVIII-lea a fost una dintre perioadele decisive pentru ilustrația botanică. Odată cu dezvoltarea sistemului de clasificare asociat lui Carl Linné, desenul nu mai trebuia doar să ofere imaginea generală a plantei, ci să scoată în evidență acele detalii care permiteau diferențierea speciilor. Florile, structurile reproductive și elementele anatomice au început să fie reprezentate tot mai riguros. Tehnica era laborioasă. Multe imagini erau imprimate prin gravură pe hârtie fină, iar culorile erau adăugate manual, cu acuarelă sau guașă. Fiecare planșă devenea astfel rezultatul unei combinații între observația științifică, tehnica tipografică și intervenția artistică.

Volume din 1719, 1789 și 1800 pot fi văzute la Iași

Printre piesele prezentate în expoziție se află lucrări de referință pentru istoria botanicii europene. Unul dintre cele mai vechi volume este „Institutiones rei herbariae”, al lui Pitton de Tournefort, publicat în 1719. Publicul poate vedea și „Recueil de plantes coloriées”, asociat lui J.J. Rousseau și datat 1789, precum și lucrarea lui Ferdinand Vietz, „Icones plantarum medico-oeconomico-technologicarum”, apărută începând cu anul 1800.

Colecția expusă continuă cu volume din secolul al XIX-lea, perioadă în care precizia imaginilor botanice devine și mai importantă.

Pe măsură ce cercetătorii descopereau și descriau noi specii, detaliile anatomice trebuiau reproduse suficient de exact pentru a permite comparația și clasificarea lor.

De la plantele Americii la flora Germaniei și Elveției

Printre lucrările selecționate se numără și „Flore d’Amérique”, publicată de Étienne Denisse între 1835 și 1837, precum și ampla serie „Icones florae germanicae et helveticae”, a lui Heinrich Reichenbach, publicată pe parcursul mai multor decenii, între 1850 și 1912.

O altă lucrare prezentă este „Medizinal-Pflanzen in naturgetreuen Abbildungen”, realizată în anii 1883–1887, o colecție dedicată plantelor medicinale și reprezentării lor cât mai fidele.

În secolul al XIX-lea, dezvoltarea litografiei și perfecționarea metodelor de colorare au permis ilustrații tot mai sofisticate. Nuanțele, structurile florilor și detaliile anatomice puteau fi reproduse cu o precizie dificil de obținut în perioadele anterioare.

Expoziția arată astfel și evoluția unei tehnologii: de la gravura colorată manual la metode de reproducere capabile să transforme cartea botanică într-un adevărat atlas vizual al naturii.

Știința devenită artă, în vitrinele BCU Iași

Privite astăzi, planșele botanice au o dublă identitate. Ele au fost realizate ca instrumente științifice, într-o epocă în care cercetătorul depindea de acuratețea desenului. În același timp, minuțiozitatea execuției, cromatica și compoziția le transformă în obiecte cu evidentă valoare artistică.

Expoziția „Herbarium” este realizată de Oana Coman, bibliotecar în cadrul Departamentului Conservarea colecțiilor generale și speciale al BCU Iași.

Maura ANGHEL