Rachete de 160.000 de euro lansate în Moldova, în câteva minute!

De la deschiderea oficială a sezonului (15 aprilie) şi până vineri după-amiază, cei de la Centrul Zonal Iaşi al Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină n-au avut altă activitate decât mentenanţa, monitorizarea non-stop a mişcărilor atmosferice şi pregătirea pentru intervenţia imediată în caz de fenomene meteo potrivnice. Urgia de la începutul weekendului i-a prins pe fază, reacţia fiind promptă. În câteva minute, de la cele două grupuri de combatere (Huşi şi Cotnari) au fost trase nu mai puţin de 159 rachete, după cum ne-a informat directorul centrului, Dan Axinte. Spre comparaţie, în anul 2021, în perioada 15 aprilie - 14 iunie (interval dublu) au fost lansate doar 139 rachete, fiind combătute 17 celule de grindină. În 2020, chiar dacă tragerile au început mult mai devreme, pe 14 aprilie, până la sfârşitul lunii mai a acelui an au fost lansate doar 104 rachete.

Din cele 159 rachete ce au lovit norii vineri după-amiază, 158 au fost lungi (24 trase de la Huşi şi 127 de la Cotnari), iar opt din categoria celor scurte (două de la Huşi, şase de la Cotnari).

Dacă la Huşi au fost combătute 5 celule de grindină, în schimb cei de la Cotnari au fost mult mai solicitaţi. Din punctele de lansare de la Maxut şi Coarnele au fost combătute 21 celule de grindină.

În ciuda viiturii teribile, cu precipitaţii de peste 35 litri pe metru pătrat şi momente în care viteza vântului a depăşit 120 km/h, tirurile celor de la UCCG Iaşi a avut o eficienţă remarcabilă, foarte puţine suprafeţe de pe raza judeţului fiind afectate de grindină.

Miturile de la Dobrovăţ au adus potopul

Randamentul putea fi aproape maxim dacă nu intervenea protestul celor nouă fermieri din Dobrovăţ, care au mers cu maşini şi căruţe în faţa punctului de lansare a rachetelor de la Codăeşti pentru a opri lansarea. După cum se ştie, intervenţia poliţiei a întrerupt sabotajul, dar a întârziat destul intervenţia Grupului de Combatere Huşi. Urmarea e cunoscută, grindina a lovit din plin comuna ieşeană.

De ce au procedat fermierii aşa, acţionând împotriva propriului interes? Răspunsul e simplu: printre ţărani ori în mediul online circulă diverse zvonuri, mituri şi legende în legătură cu activitatea celor de la antigrindină. Ba că trasul cu rachete schimbă clima şi aduce seceta, ba că, dimpotrivă, din cauza lor vin vijelii şi ploi torenţiale. Ori că bombardamentele n-au eficienţă şi multe altele.

Referitor la acţiunea de vineri după-amiază, trebuie spus că doar „muniţia” folosită în cele câteva zeci de minute a costat aproximativ 160.000 euro, asta însemnând protejarea unei arii de cel puţin 11.000 hectare. Pare puţin, dar la momentul actual, UCCG Iaşi nu acoperă decât jumătatea vestică a judeţului şi un mic teritoriu din sud. În plus, conform legislaţiei, nu se pot efectua lansări deasupra aşezărilor urbane, iar pentru orice tragere trebuie aprobare de la autorităţile aviatice.

Puncte noi de lansare în Moldova

Centrul Zonal de Coordonare Moldova are în lucru studii, proiecte tehnice, execuţie lucrări, achiziţie echipamente și dotări pentru Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 Iaşi și pentru Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea, ca urmare a înființării de noi grupuri de combatere în zona de nord (Grupul de combatere a căderilor de grindină Suceava-Botoșani, cu 18 Puncte de lansare) și est (Grupul de combatere a căderilor de grindină Matca - Galați, cu 9 Puncte de lansare); studiul de fezabilitate pentru înființarea Unității de Creștere a Precipitațiilor Moldova și execuția Sistemului integrat de comunicații și informatică pentru intervenții active în atmosferă și achiziția unui radar dedicat.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere, de 16 ani. De la an la an, prin extinderea Sistemului au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Sezonul 2022 de combatere a căderilor de grindină a început cu 94 de puncte de lansare a rachetelor antigrindină, urmând ca, pe parcursul anului, alte 12 puncte să fie finalizate și puse în funcțiune. Suprafața protejată față de căderile de grindină va crește de la 1,52 milioane ha în 2021, la peste 2,4 milioane ha anul acesta. În zonele Banat, Oltenia, nordul și centrul Moldovei vor avea loc activități experimentale de creștere a precipitațiilor cu tehnologia aviației. Marcel FLUERARU