Radu Afrim revine la Naționalul din Iași cu a 11-a premieră

* este vorba despre spectacolul „Digul și alte povestiri”, care va fi prezentat pentru prima oară pe 7 martie * în total, vor fi cinci reprerzentanții, la care biletele s-au epuizat

În Iași, numele regizoruluiRadu Afrim nu mai e o „vizită” în repertoriu, ci un capitol distinct. Noul său proiect la Naționalul ieșean, „Digul și alte povestiri”, marchează a 11-a colaborare cu trupa, într-un moment în care publicul pare să fi decis verdictul înainte de premieră: datele anunțate pentru 7, 8, 9 martie și 4, 5 aprilie 2026 au fost puse sub semnul unui cuvânt care spune tot într-o instituție de spectacole: epuizat.

Spectacolul se joacă la Sala Teatru³ / Teatru la CUB, spațiul în care montările „de autor” își găsesc, de obicei, cel mai bun ritm de întâlnire cu publicul: aproape, intens, fără distanță de siguranță între scenă și sală. Iar de data aceasta, materialul de pornire vine din proza unuia dintre cei mai traduși și premiați autori maghiari contemporani, György Dragomán.

Afrim semnează regia, scenariul și universul sonor, iar scenografia poartă semnătura Oanei Micu, aflată la prima colaborare cu trupa ieșeană. În echipă intră și componenta vizuală de ultimă generație – video design / video mapping (Andrei Botnaru, Andrei Cozlac) – plus light design (Nichita Teodorescu, pentru prima dată în echipa Naționalului din Iași). Producția are asistență de regie (Mihaela Crețu) și asistență scenografie (Miruna Rădulescu).

Pe afiș sunt anunțați 13 actori și colaboratori ai Naționalului ieșean: Daniel Busuioc, Călin Chirilă, Dragoș Codrescu, Răzvan Conțu, Ionuț Cornilă, Pușa Darie, Dumitru Georgescu, Tatiana Ionesi, Mălina Lazăr, Ada Lupu, Cosmin Maxim, Iulia Rotaru, Horia Veriveș – o distribuție amplă, care sugerează din start mecanismul preferat de Afrim: coral, fragmentat, cu personaje care se aprind pe rând și își lasă urmele în același „peisaj” emoțional.

Selecția de proze scurte care stă la baza montării adună texte scrise pe parcursul unei perioade lungi de timp și publicate ulterior în volumele „Corul leilor” și „Sistemrestart”, apărute în România la Polirom. Regizorul vorbește despre un traseu care pornește de la „realism domestic” și ajunge în zone stranii, poetice, aproape alegorice, alternând umorul cu poezia, într-o montare construită pe un „fir roșu” care leagă fragmentele într-o singură poveste.

Tema e departe de a fi „doar literară”: în miezul spectacolului rămân, așa cum sunt descrise în prezentarea proiectului, copilăria într-un regim opresiv, paranoia socială, absurdul cotidianului, fragilitatea memoriei într-o lume care se resetează continuu – un set de tensiuni care, pe scenă, capătă de obicei exact forma cea mai greu de ignorat: formă de viață.

Producția nu este recomandată persoanelor sub 14 ani, iar faptul că biletele s-au epuizat rapid spune, în subtext, ceva despre starea de spirit a orașului: Iașul vine la teatru nu doar „pentru un titlu”, ci pentru întâlnirea cu un tip de limbaj scenic care nu oferă confort, dar oferă sens. Iar când semnătura este Afrim, publicul știe că nu cumpără doar un bilet, ci o experiență care rămâne.

Maura ANGHEL