Războiul șoferilor cu amenzile: mii de procese, la Iași!

Un nou fenomen zguduie din temelii sistemul judiciar din România: șoferii care își contestă amenzile. Doar la Iași, anual, din cele peste 5.000 de contravenții judecate, două treimi vizează suspendarea permiselor de conducere. Statisticile arată clar: 265 de zile pentru o decizie în primă instanță, încă 204 zile pentru apel!
Datele oficiale transmise de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea Ministerul Justiției, conturează o imagine care nu mai poate fi ignorată. Doar în 2024, în instanțele din România au fost soluționate în primă instanță 94.059 de dosare care vizau anularea proceselor-verbale de contravenție. Un adevărat fenomen de masă!

Cea mai mare parte a acestui tsunami juridic vine din trafic. Din totalul dosarelor, 66.694 de cauze au vizat contravenții rutiere, în baza OUG nr. 195/2002, dintre acestea, 49.222 de procese au avut în joc suspendarea permisului de conducere.

Cu alte cuvinte, zeci de mii de români aleg anual să își dispute sancțiunile în instanță, într-o încercare disperată de a-și recupera permisul sau de a scăpa de amenzi.

12% din justiție, blocată de contravenții

Impactul este devastator pentru instanțe. Doar la Iași, anual, plângerile contravenționale reprezintă peste 12% din totalul dosarelor civile aflate pe rolul judecătoriilor, care se ridică la peste 50.000. Surprinzător, din cele peste 5.000 de contravenții judecate anual, două treimi vizează suspendarea permiselor de conducere. Asta înseamnă că mii de șoferi își caută, anual, la Iași, dreptatea la Judecătorie. Mai precis, săli de judecată ocupate constant, termene împinse tot mai departe, judecători și grefieri sufocați de volum.

Și nu, aceste dosare nu sunt simple formalități. Departe de imaginea „rapidă” pe care o au mulți, ele implică deseori probe complexe: înregistrări video, martori, analize detaliate ale situațiilor din trafic.

Pentru cei care aleg să lupte în instanță, timpul devine un adversar la fel de dur ca sancțiunea în sine.

Statisticile arată clar: 265 de zile pentru o decizie în primă instanță, încă 204 zile pentru apel. În total, un proces poate dura aproape un an și jumătate. Un maraton juridic care consumă nervi, bani și energie.

Un sistem care nu știe exact ce judecă

Paradoxul devine și mai apăsător: deși volumul este uriaș, sistemul informatic judiciar nu poate oferi o imagine clară.

Aplicațiile precum ECRIS nu pot diferenția: procesele-verbale întocmite de Poliția Rutieră, cazurile în care s-a dispus suspendarea permisului. Datele sunt agregate, fragmentate, iar analiza reală devine aproape imposibilă.

Dar, poate cel mai șocant aspect: nimeni nu știe exact cât costă acest fenomen. Nu există estimări privind timpul mediu de lucru pe dosar, calcule privind costul real suportat de stat.

Cu alte cuvinte, un mecanism care implică zeci de mii de procese anual funcționează fără o evaluare clară a resurselor consumate.

În spatele acestor statistici se află o realitate simplă: încrederea în sancțiuni este scăzută, iar instanțele devin ultima redută pentru contestarea autorității.

Fiecare proces înseamnă un șofer care refuză sancțiunea, un sistem care trebuie să verifice fiecare detaliu, o presiune suplimentară pe un mecanism deja întins la maximum. Daniel BACIU