Refugiații ucraineni au deschis zeci de firme în Iași

* la patru ani de la începutul războiului din Ucraina, Iașul nu mai este doar un oraș de tranzit, ci un loc în care o parte dintre refugiați au început să-și refacă viața * au intrat pe piața muncii, au lansat afaceri, iar copiii lor s-au integrat treptat în școlile ieșene * după 24 februarie 2022, în județul Iași au fost înființate 45 de firme cu acționariat ucrainean, în special în comerț, transport și IT, în timp ce prezența copiilor ucraineni în școlile ieșene este în creștere

După valul emoțional din primele luni de război, integrarea refugiaților ucraineni în Iași a intrat într-o etapă mai puțin vizibilă, dar mult mai importantă: aceea a stabilizării. Nu mai vorbim doar despre ajutoare, adăpost și transport spre alte țări, ci despre oameni care încearcă să își construiască aici o viață nouă. Unul dintre cele mai clare semne ale acestei schimbări vine din economie. O analiză realizată pe baza înregistrărilor oficiale arată că, până la 21 aprilie 2024, în județul Iași au fost înființate 45 de firme cu acționariat ucrainean după izbucnirea războiului. Pentru un județ aflat în afara frontierei directe, cifra arată că Iașul a funcționat nu doar ca spațiu de refugiu, ci și ca loc de relansare antreprenorială.

Profilul acestor afaceri spune mult despre felul în care s-au așezat refugiații în economia locală. Domeniile dominante pentru antreprenorii ucraineni din România sunt comerțul, transportul și IT-ul, adică exact acele sectoare în care intrarea pe piață poate fi mai rapidă, iar competențele pot fi transferate mai ușor. În spatele acestor etichete se află mici firme de comerț, servicii logistice, transport rutier, consultanță software sau activități tehnologice. Pentru Iași, alegerea nu este întâmplătoare: orașul are o piață puternică de servicii, consum, universități și un ecosistem IT suficient de matur pentru a absorbi astfel de inițiative.

În paralel, integrarea copiilor în sistemul școlar românesc a continuat. Raportul ISJ Iași pentru anul școlar 2023–2024 arată că 126 de copii ucraineni au fost repartizați în unități de învățământ din județ: 5 antepreșcolari, 12 preșcolari și 109 elevi, dintre care 58 în ciclul primar, 44 la gimnaziu și 7 la liceu. Copiii au fost distribuiți în 40 de unități de învățământ, iar integrarea lor a fost susținută prin consiliere, cursuri de limba română și măsuri de sprijin educațional.

Datele mai noi ale Inspectoratului Școlar arată chiar o evoluție pozitivă. În raportul pentru anul școlar 2024–2025, ISJ Iași vorbește despre „peste 140 de copii ucraineni înscriși în școlile ieșene”, ceea ce sugerează o creștere față de anul anterior. Chiar dacă formulările din cele două rapoarte nu sunt perfect identice, tendința este clară: prezența acestor copii în școala ieșeană nu s-a diminuat, ci s-a consolidat. Asta înseamnă că pentru multe familii refugiate, Iașul nu mai este doar o haltă provizorie, ci un oraș în care merită să rămână măcar pe termen mediu.

În spatele cifrelor stă, de fapt, o schimbare profundă de statut. Refugiații ucraineni nu mai apar la Iași doar în statistici despre criză umanitară, ci și în cele despre firme, educație și integrare socială. Au deschis zeci de afaceri, au intrat în sectoare active ale economiei locale, iar copiii lor au început să-și găsească locul în școlile românești. Integrarea nu este completă și nu este lipsită de dificultăți, dar bilanțul de până acum arată limpede că, la patru ani de la începutul războiului, o parte dintre ucrainenii ajunși la Iași nu mai trăiesc între două drumuri, ci încearcă să construiască aici un nou început.

Clara DIMA