Revoltă în jurul Iașului. Primarii din zona metropolitană resping planul de „sectorizare” a comunelor

O idee lansată la nivel guvernamental a aprins spiritele în jurul Iași. Propunerea premierului Ilie Bolojan de a transforma localitățile din jurul marilor municipii în sectoare administrative, după modelul Bucureștiului, a stârnit o reacție rapidă și vehementă din partea primarilor din zona metropolitană a Iașului.

Edilii din comunele limitrofe spun răspicat că o astfel de reorganizare administrativă nu este doar prematură, ci ar putea provoca haos administrativ și schimbări radicale în viața locuitorilor.

Mihai Chirica: „Nu văd posibilă această sectorizare”

Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, a explicat că ideea transformării comunelor din jurul orașului în sectoare nu ar rezolva problemele reale ale dezvoltării zonei metropolitane.

În opinia sa, o asemenea reorganizare ar crea o structură birocratică suplimentară între administrațiile locale și instituțiile județene. „Sectorizarea localităților din jurul Iașului sub un statut sau echivalent cu cel al Bucureștiului nu o văd posibilă. Ar mai crea o structură de coordonare între Consiliul Județean Iași și Municipiul Iași. În schimb, o politică comună de dezvoltare, care să prevadă o evoluție uniformă, ar putea fi mult mai utilă”, a declarat edilul.

Primarul consideră că soluțiile reale ar trebui să vină din cooperarea dintre administrațiile locale, fie printr-un consiliu metropolitan, fie printr-o coordonare mai eficientă între primării și consiliul județean.

Nemulțumiri în comunele din jurul orașului

Reacțiile nu au întârziat nici în localitățile din jurul municipiului.

Primarul comunei Tomești, Ștefan Timofte, spune că o astfel de transformare administrativă ar schimba radical modul de viață al multor locuitori. „La ora actuală nu suntem pregătiți pentru așa ceva. Chiar dacă suntem comune limitrofe orașelor și ne-am dezvoltat într-o anumită măsură, încă sunt oameni care trăiesc ca la țară: au animale, păsări, lucrează terenuri agricole, merg cu căruța. Ce facem cu acești oameni?”, a întrebat retoric primarul.

El avertizează că, odată ce o comună ar fi asimilată administrativ unui oraș, multe dintre aceste activități tradiționale ar deveni imposibile sau interzise, ceea ce ar crea tensiuni sociale.

Orașele mari nu și-au rezolvat nici propriile probleme

Edilul din Tomești ridică și o altă întrebare sensibilă: dacă marile orașe sunt pregătite să gestioneze responsabilități suplimentare. „Nu știu dacă orașele mari și-au rezolvat toate problemele ca să poată gestiona și problemele comunelor învecinate”, a spus acesta.

Declarația reflectă o teamă tot mai prezentă în comunitățile din jurul Iașului: aceea că o reorganizare administrativă grăbită ar putea centraliza puterea și resursele, lăsând comunitățile mai mici fără autonomie.

O dezbatere care poate redesena harta administrativă

Inițiativa Guvernului a deschis una dintre cele mai sensibile discuții din ultimii ani: reorganizarea administrativă a României.

Pentru zona metropolitană a Iașului, problema este cu atât mai delicată cu cât multe dintre comunele din jurul orașului s-au dezvoltat rapid în ultimul deceniu, devenind adevărate suburbii rezidențiale pentru mii de familii care lucrează în municipiu.

O eventuală transformare a acestor localități în sectoare ar însemna schimbări majore de statut, reguli urbanistice și mod de administrare.

Deocamdată însă, mesajul primarilor din jurul Iașului este clar: înainte de a redesena harta administrativă, este nevoie de cooperare reală între comunități și de politici de dezvoltare echilibrate, nu de experimente administrative care ar putea bulversa viața a zeci de mii de oameni. Carmen DEACONU