Revoluție în spitale: salarii duble pentru medicii performanți!

Apare ideea aplicării unui sistem în care veniturile medicilor pot varia semnificativ - cu bonusuri între 30% și 100%, în funcție de performanță.

Sistemul sanitar intră, din nou, într-o etapă de accelerare forțată, în care timpul devine aproape la fel de important ca finanțarea. Într-un mandat interimar, dar cu miză structurală, ministrul Sănătății, Cseke Attila, împinge în prim-plan două direcții care pot rescrie modul în care funcționează medicina publică: absorbția integrală a banilor din PNRR și introducerea performanței ca criteriu salarial în spitale.

În centrul acestei ecuații se află un volum uriaș de investiții: peste 7,2 miliarde de lei alocate pentru infrastructură medicală și digitalizare, din care aproximativ 66% sunt deja absorbiți. Restul nu mai este doar o problemă de buget, ci de timp - iar timpul, în logica PNRR, este un factor limită care nu negociază.

În spitalele aflate în construcție sau modernizare, presiunea este deja vizibilă. Unele proiecte sunt aproape finalizate, cu procente de execuție care depășesc 80–90%, în timp ce altele rămân vulnerabile la întârzieri administrative, contestații sau blocaje de achiziții. În acest peisaj, un singur proiect major iese din ritmul programului: noul spital din Constanța, care nu mai poate fi terminat în fereastra PNRR și va trebui mutat pe alte surse de finanțare.

În paralel, Ministerul încearcă să evite un scenariu clasic al fondurilor europene în România: pierderea banilor din cauza întârzierilor. Ajustarea țintelor de digitalizare, redistribuirea proiectelor între granturi și împrumuturi și recalibrarea obiectivelor devin instrumente de „salvare tehnică” a programului, mai degrabă decât simple ajustări administrative.

Schimbare de paradigmă în salarizarea medicală

Dar poate cea mai tensionată componentă a anunțurilor rămâne schimbarea de paradigmă în salarizarea medicală. Ideea unui sistem în care veniturile medicilor pot varia semnificativ - cu bonusuri între 30% și 100%, în funcție de performanță - introduce o ruptură conceptuală într-un sistem tradițional rigid, în care grila salarială a fost până acum relativ uniformizată.

Dacă acest mecanism pilot va fi implementat, el ar putea transforma profund dinamica internă a spitalelor: competiție între secții, presiune pe indicatori de performanță, dar și o posibilă reconfigurare a motivației profesionale. În același timp, rămâne de văzut cum se va măsura performanța într-un sistem în care complexitatea cazurilor nu este egal distribuită.

Sute de milioane de lei în facturi neplătite

Pe fundal, Ministerul se confruntă și cu o realitate mai puțin vizibilă, dar extrem de concretă: sute de milioane de lei în facturi neplătite, care așteaptă procesare. Într-un sistem în care fluxul financiar influențează direct ritmul investițiilor, întârzierile administrative devin, de fapt, blocaje operaționale.

Statutul de ministru interimar adaugă însă o limită structurală: lipsa posibilității de a introduce reforme majore în zone sensibile precum clasificarea spitalelor sau concediile medicale. Cu alte cuvinte, direcția poate fi trasată, dar nu complet rescrisă.

În ansamblu, tabloul este unul de tranziție accelerată: investiții mari, termene strânse, ajustări de ultim moment și o tentativă de a împinge sistemul sanitar românesc spre două obiective simultane - modernizare infrastructurală și schimbare de logică internă. Nicoleta ZANCU