România, „campioana” europeană la morți premature

* în timp ce România ocupă primul loc în UE la morți premature, datele arată o escaladare alarmantă a fenomenului * la Iași,  numărul copiilor născuți înainte de termen s-a dublat într-un singur an, iar presiunea asupra maternităților continuă să crească

România continuă să poarte stigmatul unei statistici cumplite: este, detașat, campioana europeană la morți premature. Nicio altă țară din Uniunea Europeană nu înregistrează o proporție atât de mare de decese în primele zile și săptămâni de viață, iar explicația nu se mai poate ascunde în spatele circumstanțelor sociale. Raportul național privind sănătatea copilului mic arată fără echivoc că prematuritatea este nucleul acestei tragedii. În 2023, peste 14.836 de nou-născuți au venit pe lume cu o greutate sub 2.500 de grame, reprezentând 7,6% din totalul nașterilor, iar peste 8.098 dintre aceștia provin din sarcini cu vârstă gestațională sub 36 de săptămâni. Mai mult de jumătate din decesele sub un an sunt asociate cu greutatea mică la naștere, iar peste 40% dintre bebelușii care nu supraviețuiesc provin din sarcini premature. În primele șase zile – perioada critică – raportul oficial arată că peste 80% dintre decese sunt asociate prematurității. România nu doar că are cei mai mulți prematuri, dar îi și pierde într-o proporție care o separă radical de restul Europei.

În acest context, Iașul devine unul dintre punctele cele mai fierbinți ale fenomenului. Datele analizate de Asociația Prematurilor pe baza statisticilor INS arată că în 2023, județul a raportat 1.462 de copii născuți prematur, o creștere dramatică față de cele 660 de cazuri din 2022. Cifra definește o presiune sistemică și arată că problema nu este una punctuală, ci persistentă și accelerată. În 2024, situația nu s-a stabilizat. Doar până la 19 septembrie, Maternitatea „Cuza Vodă” înregistra deja 541 de bebeluși născuți înainte de termen, apropiindu-se de un prag critic încă din primele trei trimestre ale anului.

Raportul național explică parte din această prăbușire tăcută: regionalizarea îngrijirilor perinatale nu funcționează coerent, dotările multor maternități sunt depășite, iar o parte dintre echipamentele esențiale sunt „ieșite din uz”. În același timp, fluctuația personalului specializat, combinată cu lipsa echipelor complete în ture, produce blocaje în cele mai sensibile secții – cele în care câteva minute pot face diferența între viață și moarte. Prematuritatea devine astfel o oglindă perfectă a vulnerabilității sistemului, un diagnostic general aplicat unei națiuni care pierde exact acolo unde nu își poate permite: la începutul vieții.

În fiecare an, 17 noiembrie este marcată drept Ziua Mondială de Luptă împotriva Prematurității, un moment în care statele civilizate își evaluează strategiile și își calibrează intervențiile.

Clara DIMA