INCHIDE

S-a încheiat scandalul monumentului ultimului domnitor al Moldovei. Primăria Iași a dat undă verde lucrărilor

S-a încheiat scandalul monumentului ultimului domnitor al Moldovei. Primăria Iași a dat undă verde lucrărilor

* monumentul va fi amplasat în vecinătatea Bisericii „Sfântul Nicolae Domnesc”, pe axa de legătură către Palatul Culturii * decizia pune capăt disputei care a izbucnit între Primăria Iași și Direcția Județeană pentru Cultură în jurul amplasamentului

După luni de controverse privind locul în care urma să fie amplasat monumentul dedicat ultimului domnitor al Moldovei, proiectul intră în linie dreaptă. Primarul Iașului, Mihai Chirica, a semnat autorizația pentru realizarea descărcării arheologice și pentru construirea ulterioară a monumentului funerar dedicat lui Grigore Alexandru Ghica.

Monumentul va fi amplasat în vecinătatea Bisericii „Sfântul Nicolae Domnesc”, pe axa de legătură către Palatul Culturii. Decizia pune capăt disputei care a izbucnit între Primăria Iași și Direcția Județeană pentru Cultură în jurul amplasamentului.

Sculptura este deja realizată: „Este un monument, o capodoperă”

Potrivit lui Mihai Chirica, opera a costat până acum peste 300.000 de lei și a fost realizată de sculptorul ieșean Vladlen Babcinețchi. Monumentul este sculptat dintr-un bloc masiv de marmură de Carrara, cu o lungime de trei metri și o secțiune de aproximativ un metru. „Este un monument, o capodoperă, o să vedeți, artistică, făcută de un artist recunoscut din domeniul sculpturii”, a declarat presei primarul Iașului, precizând că municipalitatea nu a contractat încă firma care va realiza lucrările de construire propriu-zise.

Chirica a recunoscut că proiectul a fost întârziat de controversa privind amplasamentul. „Din păcate, a durat foarte mult, pentru că controversele privind amplasarea acestui monument au fost destul de mari”, a spus edilul, care a pus întârzierile și pe seama procedurilor birocratice.

Un conflict stins destul de repede

Conflictul a devenit public în primăvara acestui an, după ce Primăria Iași și Direcția Județeană pentru Cultură au avut poziții diferite privind locul monumentului. Municipalitatea propusese, în urma unor consultări cu oameni de cultură, arhitecți și urbaniști, două variante: spațiul verde dintre Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc” și zidul vechii Curți Domnești sau zona fostului Hotel Petersburg, în lateralul Școlii Primare „Gheorghe Asachi”.

Ulterior, Direcția Județeană pentru Cultură a recomandat un alt amplasament, în alveola de acces principal în Parcul Expoziției, pe locul unde se afla fosta statuie a Ostașului Sovietic. Mihai Chirica a criticat atunci public decizia, susținând că instituția ieșeană ar fi trebuit să aștepte punctul de vedere al Ministerului Culturii.

Directorul Direcției Județene pentru Cultură Iași, Bobi Apăvăloaie, a explicat însă că instituția nu a emis un aviz obligatoriu pentru amplasament, ci a transmis o recomandare formulată de Comisia Zonală a Monumentelor Istorice. Potrivit acestuia, recomandarea avea la bază legătura dintre domnitor și principalele sale realizări urbanistice din Iași.

În cele din urmă, soluția aleasă este cea din zona Bisericii „Sfântul Nicolae Domnesc”, pe axa către Palatul Culturii.

Proiectul are și o încărcătură istorică aparte

Rămășițele lui Grigore Alexandru Ghica, domnitor al Moldovei între 1849-1856 și apoi între 1856-1857, au fost aduse la Iași la sfârșitul anului 2025, printr-un demers al familiei Ghyka, al Jandarmeriei Române și al Primăriei Iași.

Sicriul a fost depus inițial într-o sală a Palatului Culturii, iar în mai 2026 a fost mutat la sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean „Vasile Lupu” Iași. Potrivit municipalității, acesta urmează să rămână acolo până la organizarea funeraliilor naționale și inaugurarea monumentului.

Acum, după obținerea autorizației pentru descărcarea arheologică, proiectul intră într-o nouă etapă. Monumentul este deja sculptat, amplasamentul este stabilit, iar următorul pas este realizarea lucrărilor necesare pentru instalarea monumentului funerar dedicat ultimului domnitor al Moldovei. Carmen DEACONU