S-a terminat plafonarea, începe foamea. La Iași, piața decide, nu Guvernul

* din octombrie, prețurile alimentelor scapă de sub control * plafonarea adaosului comercial a expirat, iar guvernul lasă piața „liberă” * din păcate, libertatea se termină în portofelul ieșenilor * în magazine, realitatea e simplă: în timp ce vânzătorii ridică prețurile, cumpărătorii ridică din umeri

La Iași, toamna nu a venit doar cu frunze galbene, ci și cu etichete noi la raft. Măsura de plafonare a adaosului comercial la alimentele de bază, introdusă în vara lui 2023 prin OUG 67/2023, a expirat la 30 septembrie. Din octombrie, guvernul a ridicat brusc frâna și a anunțat că nu va mai prelungi ordonanța. „Piața trebuie să funcționeze liber”, au spus oficialii, dar în piețe și magazine, libertatea costă. Odată cu eliminarea plafonării, prețurile vor fi stabilite direct de producători și comercianți, în funcție de propriile costuri și politici interne. În teorie, e un pas către normalitate. În practică, e o rețetă sigură pentru scumpiri. Deja se anunță creșteri între 10 și 30 la sută pentru alimentele de bază.

Pâinea, laptele, făina, ouăle, carnea de porc și pui, uleiul, brânza și legumele proaspete vor fi primele afectate. Într-un oraș în care salariul mediu abia acoperă întreținerea și rata la bancă, orice ajustare în sus se simte în stomac.

„Dacă laptele sare de opt lei, nu-l mai iau. Pun apă peste cafea și aia e. Nu mai merge să trăim ca-n vitrină”, spune o femeie de 64 de ani, întâlnită la Piața Nicolina. La doi pași de ea, un alt bătrân oftează: „Totul e despre alegere. Doar că alegerea e între pâine și transport. Ori tai de la una, ori de la alta”.

În piețele din Iași, nemulțumirea e generală. Comercianții spun că și ei sunt prinși între ciocan și nicovală. „Nu mai avem cum să ținem prețurile jos. Facturile ne-au omorât. Dacă nu punem ceva peste, nu ne mai iese deloc”, explică un vânzător din Tătărași. Pe hârtie, economia se reașază. În realitate, fiecare își calculează supraviețuirea.

Guvernul a renunțat la controlul prețurilor fără să propună o soluție alternativă. În același timp, pregătește majorări de taxe și impozite pentru anul 2026, care vor pune presiune suplimentară pe costurile de producție și transport. Cu alte cuvinte, un nou val de scumpiri e deja pe drum.

Dar, indiferent de deciziile de la București, tot piața va dicta regulile jocului. Iar piața, la Iași, e alcătuită din oameni care se uită în portofel înainte să intre la magazin. Nu există ordonanță care să poată plafona prudența sau frica de a rămâne fără bani.

Paradoxul e că statul, în toată această ecuație, va fi cel care pierde cel mai mult. Când oamenii cumpără mai puțin, scad și încasările din TVA și impozite. Comerțul încetinește, producția se contractă, iar bugetul se subțiază exact acolo unde era deja găurit.

„Nu o să moară nimeni de foame, dar o să mâncăm mai prost și mai puțin”, spune o pensionară din Podu Roș. „Și dacă asta e piața liberă, atunci să și-o țină guvernul pentru el”.

La final, indiferent de discursurile tehnocrate, piața nu minte. Piața e suma alegerilor făcute de oameni care numără banii, nu paragrafele din ordonanțe. Iar în Iași, decizia e luată: se cumpără mai puțin, se renunță la ce nu e esențial, se trăiește din calcule și compromisuri. Tania DAMIAN