Salt exploziv al Iașului, pe piața fotovoltaicelor  

În doar un an, județul a crescut de la 6.898 la 10.518 prosumatori — un salt exploziv de peste 52%.  Iașul a trecut peste județe precum Brașov, Sibiu, Mureș sau Prahova în ritmul de creștere și se apropie amenințător de liderii tradiționali ai pieței fotovoltaice.

Revoluție energetică fără precedent în România! Panourile fotovoltaice cuceresc acoperișurile caselor, blocurilor și halelor industriale într-un ritm amețitor, iar lupta pentru supremația prosumatorilor devine noua competiție economică dintre marile centre urbane ale țării. În această cursă a independenței energetice, Iași urcă spectaculos și începe să concureze direct cu cele mai dezvoltate județe ale României.

Datele oficiale ale Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei arată o explozie istorică: România a sărit într-un singur an de la aproximativ 209.000 la aproape 312.000 de prosumatori. Practic, peste 100.000 de noi producători de energie au apărut în doar 12 luni, într-o transformare energetică fără precedent.

Iar Iașul produce una dintre cele mai mari surprize din țară.

Cu 10.518 prosumatori și peste 117 MW instalați, județul moldav a depășit deja multe centre economice considerate până acum net superioare în dezvoltare energetică.

Iașul a trecut peste județe precum Brașov, Sibiu, Mureș sau Prahova în ritmul de creștere și se apropie amenințător de liderii tradiționali ai pieței fotovoltaice.

Șocul statistic vine atunci când comparăm evoluția Iașului cu marile motoare economice ale României. În doar un an, județul a crescut de la 6.898 la 10.518 prosumatori — un salt exploziv de peste 52%. Puține zone urbane mari au avut o accelerare atât de agresivă.

În același timp, puterea instalată în județ a urcat de la 81 MW la peste 117 MW, ceea ce înseamnă zeci de megawați noi injectați în rețeaua națională într-un singur an. Practic, Iașul începe să devină un pol energetic regional, nu doar un centru universitar și IT.

În clasamentul național, doar giganți precum Ilfov, Timiș, Dolj sau Bihor mai păstrează un avans clar. Însă diferențele încep să se reducă rapid, iar Moldova recuperează într-un ritm care până acum părea imposibil.

Fenomenul este cu atât mai spectaculos cu cât, ani la rând, regiunea Moldovei a fost considerată una dintre cele mai slab dezvoltate energetic și infrastructural din România. Acum însă, mii de familii și firme din Iași investesc agresiv în independență energetică, transformând acoperișurile în mini-centrale electrice.

Firmele locale intră masiv în cursa reducerii costurilor

Și companiile joacă un rol uriaș în această explozie. Aproape jumătate din puterea instalată în județul Iași vine deja din zona persoanelor juridice, semn că firmele locale intră masiv în cursa reducerii costurilor și a autonomiei energetice.

În marile orașe ale țării se conturează deja o nouă realitate economică: cine produce energie are avantaj competitiv. Iar Iașul pare hotărât să nu mai stea la periferia marilor transformări.

În ritmul actual, specialiștii avertizează că România ar putea depăși foarte curând pragul psihologic de 4.000 MW instalați la prosumatori, iar presiunea asupra rețelelor electrice devine uriașă. Operatorii de distribuție sunt forțați să modernizeze infrastructura într-un ritm accelerat, pentru că valul fotovoltaic se extinde mai repede decât estimările inițiale.

Dincolo de statistici, mesajul este unul clar: energia viitorului nu se mai produce doar în marile centrale, ci direct pe casele și clădirile românilor. Daniel BACIU