Și ieșenii iartă cruzimea. Protecția animalelor, doar pe hârtie

* la Iași, voluntariatul ține loc de autoritate *  cel mai grav aspect este recunoscut chiar de autorități: bazele de date nu sunt structurate detaliat, pe articole și alineate ale legii * cu alte cuvinte, statul nu poate spune exact ce tip de cruzime este cel mai răspândit și unde trebuie intervenit prioritar

România trăiește o contradicție dureroasă: are una dintre cele mai clare legi privind protecția animalelor, dar o aplică cu o blândețe care sfidează realitatea din teren. Dincolo de poveștile cutremurătoare care ajung zilnic în adăposturi, clinici veterinare și pagini de social media, documentele oficiale ale statului scot la iveală un adevăr greu de digerat: abuzurile sunt sancționate, de cele mai multe ori, cu simple avertismente. Iar Iașul nu este o excepție.

Potrivit centralizărilor realizate de Autoritatea Sanitar-Veterinară la nivel național, anul 2024 s-a încheiat cu doar 477 de sancțiuni contravenționale pentru încălcarea Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor. Dintre acestea, 65 de amenzi și 412 avertismente.

Procentual, asta înseamnă că peste 85% dintre cei prinși încălcând legea au scăpat fără nicio sancțiune financiară. În multe cazuri, avertismentul rămâne o hârtie uitată într-un dosar, iar animalele rămân în aceleași condiții.

Poliția confirmă: mii de animale trăiesc la limita supraviețuirii

Datele Inspectoratului General al Poliției Române arată o imagine mult mai amplă și mai gravă. Până la 1 noiembrie 2025, 3.624 de sancțiuni contravenționale au fost aplicate în baza Legii protecției animalelor.

Cea mai mare parte a acestora, 2.955 de sancțiuni, au fost date pentru nerespectarea obligațiilor minime față de animale: lipsa unui adăpost corespunzător, hrană insuficientă, lipsa apei, imposibilitatea de mișcare, lipsa îngrijirii și a asistenței medicale.

Tradus în limbaj simplu: mii de animale ținute în condiții care le pun viața în pericol.

Poliția mai arată că 323 de sancțiuni au fost aplicate pentru fapte încadrate explicit drept cruzime față de animale.

Dintre acestea, 102 sancțiuni pentru folosirea animalelor în spectacole, expoziții sau activități publicitare care le provoacă suferință, iar 167 sancțiuni pentru abandonarea animalelor dependente de îngrijirea omului.

În spatele acestor cifre se află imagini cunoscute și în județul Iași: câini aruncați pe câmp, pisici lăsate la marginea drumului, animale bolnave ignorate.

Statul recunoaște: nu știm exact ce sancționăm

Poate cel mai grav aspect este recunoscut chiar de autorități: bazele de date nu sunt structurate detaliat, pe articole și alineate ale legii. Cu alte cuvinte, statul nu poate spune exact ce tip de cruzime este cel mai răspândit și unde trebuie intervenit prioritar.

Această lipsă de evidență clară transformă protecția animalelor într-un domeniu administrat „după ureche”, fără strategie și fără evaluare reală a impactului sancțiunilor.

În perioada 1 ianuarie 2024 – 1 decembrie 2025, Jandarmeria Română a aplicat doar 95 de sancțiuni contravenționale în baza aceleiași legi.

Dintre acestea, 40 pentru lipsa condițiilor minime de îngrijire, iar 45 pentru dopajul animalelor în competiții sportive.

Raportat la amploarea fenomenului, cifra pare mai degrabă simbolică.

În județul Iași, ONG-urile și voluntarii din adăposturi se confruntă zilnic cu efectele acestei aplicări slabe a legii. Animalele abandonate ajung în grija societății civile, nu a statului. Costurile sunt suportate din donații, iar sancțiunile reale lipsesc.

Medicii veterinari vorbesc despre cazuri repetate, cu aceiași deținători neglijenți, sancționați o dată, avertizați de două ori și lăsați să continue.

Așadar, România are lege, are instituții, chiar cifre, dar nu are fermitate.

Când avertismentul devine regulă, iar amenda excepție, mesajul transmis este unul periculos: poți face rău unui animal fără consecințe reale. Animalele, mute și fără apărare, continuă să plătească prețul acestei indiferențe. Carmen DEACONU