Situația autostrăzilor Moldovei s-a agravat

Cele 21 de contestații – 11 pe Drumul Expres Suceava–Siret  și 10 sectorul ieșean din pe A8 - năruie planul finanțărilor SAFE în Nord-Estul țării.

Situația de pe viitorul Drum Expres Suceava–Siret arată cât de vulnerabil a devenit sistemul românesc de achiziții publice în marile proiecte de infrastructură strategică. Cele 11 contestații depuse doar pentru acest proiect, la care se adaugă alte 10 pe tronsoanele Autostrada A8, creează un blocaj procedural fără precedent pentru infrastructura Moldovei și ridică serioase semne de întrebare privind capacitatea României de a respecta calendarul impus de programul european SAFE.

Contestatarii reclamă aceeași problemă: accesul limitat la documentația licitației

Miza este uriașă. Drumul Expres Suceava–Siret nu este doar un proiect rutier regional, ci o investiție cu dublă utilizare - civilă și militară - aflată la granița cu Ucraina, într-un context geopolitic extrem de sensibil. Valoarea depășește 6 miliarde de lei pentru aproximativ 55 de kilometri, iar componenta strategică explică inclusiv presiunea privind semnarea rapidă a contractelor și includerea proiectului în mecanismele europene de securitate și mobilitate militară.

Toate cele trei loturi au fost adjudecate de asocierea formată din Far Foundation SRL, Automagistral Pivden și Lincor Trans, însă aproape fiecare decizie a generat reacții în lanț din partea competitorilor. Contestatarii - asocieri conduse de MIS Grup, Concelex și Frasinul — reclamă în esență aceeași problemă: accesul limitat la documentația licitației.

Aici apare una dintre cele mai sensibile teme din infrastructura românească: conflictul dintre transparența procedurilor și protecția informațiilor considerate confidențiale. Contestatarii susțin că CNAIR a permis ofertanților câștigători să clasifice aproape integral documentele esențiale drept „confidențiale”, blocând practic posibilitatea unor contestații bine fundamentate.

Dacă acuzațiile se confirmă, problema devine mult mai gravă decât simpla întârziere a unui contract. Sistemul achizițiilor publice funcționează tocmai pe principiul posibilității verificării deciziilor autorității contractante. În momentul în care competitorii nu pot analiza ofertele câștigătoare, mecanismul controlului concurențial este afectat.

În infrastructura românească, contestația a devenit aproape o etapă obligatorie

Pe de altă parte, există și o realitate ignorată adesea în spațiul public: companiile folosesc frecvent contestațiile ca instrument strategic de întârziere, mai ales în proiectele foarte mari. Unele contestații au fundament tehnic solid, altele urmăresc câștigarea de timp, presiune asupra autorității contractante sau chiar renegocieri indirecte. În infrastructura românească, contestația a devenit aproape o etapă obligatorie după anunțarea câștigătorului.

Cazul MIS Grup este relevant și pentru cealaltă față a problemei. Compania reclamă lipsa de transparență a CNAIR, însă pe primele două loturi fusese deja exclusă după acuzații privind informații false și documente discutabile pentru poziția de manager de proiect. Acest episod complică imaginea generală și arată cât de tensionat și agresiv a devenit mediul competițional din marile contracte de infrastructură.

În paralel, acuzațiile privind „prețul neobișnuit de scăzut” reapar aproape identic cu cele de pe A8. Este deja un tipar în România: autoritățile estimează contractele la valori foarte mari, iar ofertele câștigătoare vin cu discounturi de 20–25%. Uneori aceste reduceri sunt rezultatul unei eficiențe reale; alteori duc ulterior la revendicări financiare, acte adiționale și întârzieri majore în execuție. Din acest motiv, legislația obligă autoritatea contractantă să verifice în detaliu justificarea unui preț aparent anormal de scăzut.

Moldova concentrează cele mai importante și cele mai contestate proiecte de infrastructură

Problema majoră este însă timpul. Chiar dacă Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor prioritizează dosarele, termenele legale nu pot fi comprimate suficient pentru a salva integral calendarul de semnare vizat de SAFE. Iar dacă după CNSC urmează și recursuri în instanță - cum deja se întâmplă pe unele loturi ale A8 - blocajul se poate prelungi luni de zile.

În acest moment, Moldova concentrează simultan unele dintre cele mai importante și cele mai contestate proiecte de infrastructură din România. Cele peste 30 de miliarde de lei aflate în joc arată atât dimensiunea investițiilor, cât și intensitatea luptei dintre constructori pentru accesul la aceste contracte.

Dincolo de disputa juridică punctuală, cazul scoate la suprafață o problemă structurală: România încearcă să accelereze infrastructura strategică europeană folosind un sistem de achiziții publice care rămâne lent, hiper-contestat și vulnerabil procedural. Iar în contextul actual regional, întârzierile nu mai au doar consecințe economice, ci și implicații strategice și geopolitice.

Daniel BACIU