Statul dă 5 milioane de euro centrelor de tratament pentru dependența de jocuri de noroc!

* în prezent, aproape 40.000 de români au cerut să fie autoexcluși de la jocurile de noroc, un semnal clar că problema dependenței există și nu poate fi ignorată * datele oficiale indică o scădere de peste 45% a numărului de aparate slot-machine autorizate, de la aproximativ 89.000 la circa 45.000 * și mai drastică este reducerea numărului de operatori: de la 267, la doar 70 în prezent

În ultimii ani, jocurile de noroc au devenit un subiect fierbinte în spațiul public. Mulți români au senzația că „păcănelele” și cazinourile au invadat orașele, cartierele și chiar micile localități, punând în pericol mai ales tinerii și persoanele vulnerabile din punct de vedere economic. Realitatea din spatele cifrelor oficiale arată însă o imagine diferită, mult mai nuanțată.

Contrar percepției generale, industria jocurilor de noroc din România nu se află într-o expansiune, ci dimpotrivă, traversează o perioadă de restrângere accentuată, ca urmare a modificărilor legislative adoptate în intervalul 2022–2025. Datele oficiale indică o scădere de peste 45% a numărului de aparate slot-machine autorizate, de la aproximativ 89.000 la circa 45.000. Și mai drastică este reducerea numărului de operatori: de la 267, la doar 70 în prezent.

Un alt mit frecvent întâlnit este cel al „cazinourilor la tot pasul”. În realitate, termenul de „cazinou” este adesea folosit greșit. Conform legislației în vigoare, un cazinou presupune desfășurarea simultană a mai multor tipuri de jocuri – ruletă, blackjack, poker și altele – într-o locație dedicată, cu cerințe tehnice stricte.

În România, doar trei cazinouri sunt licențiate oficial, restul locațiilor fiind săli de joc cu aparate slot-machine, reglementate separat.

Taxele au crescut, condițiile de licențiere au devenit mai stricte, iar exploatarea aparatelor de joc a fost interzisă în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori. Toate aceste măsuri au avut un impact direct asupra industriei, ducând la o diminuare vizibilă a prezenței jocurilor de noroc în multe zone din țară.

Un pas important spre transparență a fost lansarea Registrului Public al Mijloacelor de Joc, o platformă digitală care permite oricărui cetățean să verifice, în timp real, unde sunt amplasate aparatele de joc autorizate. Fiecare aparat are un cod QR unic, iar prin scanarea acestuia pot fi consultate informații despre licență, autorizație și starea de funcționare. Sistemul, unic la nivel european, este considerat un instrument-cheie în combaterea pieței negre.

Protecția minorilor și a persoanelor vulnerabile rămâne un punct sensibil. Legea interzice strict accesul minorilor în locațiile de joc, iar operatorii sunt obligați să verifice în timp real baza de date a persoanelor autoexcluse. În prezent, aproape 40.000 de români au cerut să fie autoexcluși de la jocurile de noroc, un semnal clar că problema dependenței există și nu poate fi ignorată.

Pentru prima dată, autoritățile anunță și finanțări consistente pentru prevenție și tratament. Programul național „Conștient și Liber” pune la dispoziție un buget de aproximativ 5 milioane de euro, destinat atât dezvoltării centrelor de tratament pentru dependența de jocuri de noroc, cât și proiectelor de educație, consiliere și cercetare. Sunt vizate inclusiv campanii de informare publică, cu accent pe tineri.

În paralel, ONJN pregătește digitalizarea completă a sistemului: monitorizarea geolocalizată a aparatelor, urmărirea tranzacțiilor din mediul online și fizic, eliminarea birocrației pe hârtie și lansarea unui portal modern, cu chatbot și sistem de petiții online.

În concluzie, dincolo de emoție, revoltă și percepții amplificate, cifrele arată clar că piața jocurilor de noroc este în scădere, nu în expansiune. Provocarea reală rămâne însă echilibrul delicat dintre reglementare, responsabilitate socială și protejarea celor mai vulnerabili – o miză care nu se joacă la păcănele, ci în politicile publice. Daniel BACIU