Superstițiile, între amuzament și strategie de business la Iași

 * dacă ai crezut vreodată că superstițiile sunt doar mofturi ale generațiilor trecute, o plimbare prin Iași îți va demonstra contrariul * fie că este vorba despre un om de afaceri care își programează lansarea unui proiect doar în zile „cu noroc”, o mireasă care refuză să se întoarcă din drum sau un vânzător care se ferește să primească bani peste prag, aceste credințe străvechi sunt încă parte din cotidian * într-un amestec de rațiune și tradiție, ieșenii jonglează între logica modernă și obiceiurile moștenite, reușind să transforme superstițiile în adevărate strategii de viață – și, uneori, chiar de business

Iașul, orașul unde istoria se scrie la fiecare colț de stradă și unde oamenii par serioși, dar se închină de trei ori înainte să semneze un contract important, încă păstrează în ADN-ul său o doză sănătoasă de superstiții și obiceiuri moldovenești. De la nunți până la tranzacții imobiliare, de la cum îți bei cafeaua dimineața până la cum îți deschizi o afacere, tradițiile vechi se insinuează discret, dar hotărât, în viața ieșenilor. Și, oricât de raționali s-ar considera unii, parcă tot mai bine dorm noaptea dacă respectă câteva dintre aceste obiceiuri străvechi.

Marți? Nu, mulțumesc!

Dacă ești antreprenor în Iași și îți trece prin cap să inaugurezi un magazin într-o zi de marți, mai gândește-te. Ai toate șansele să te trezești cu un val de sprâncene ridicate și un „Păi... marți, trei ceasuri rele!”. Se spune că această zi este aducătoare de ghinion, iar multe afaceri aleg să-și amâne deschiderea sau semnarea unor contracte importante dacă pică într-o zi de marți. Ba chiar și în instituțiile publice, unii angajați mai superstițioși evită să programeze ședințe decisive marțea, ca nu cumva deciziile luate să fie compromise de un ghinion nevăzut. Nu este clar de unde vine exact această teamă, dar având în vedere că se perpetuează din generație în generație, pare să aibă un efect psihologic considerabil asupra ieșenilor. În viața de zi cu zi, chiar și atunci când vine vorba de locuri de muncă, unii ieșeni încă țin cont de obiceiul de a nu semna contracte sau acte importante în zile de post sau în zilele de sărbătoare, de teamă că treaba nu va merge bine. Astfel, superstițiile pot influența până și dinamica economică a orașului, afectând programările pentru semnarea de contracte sau lansările de proiecte.

Bani peste prag? Ferească Sfântul!

Dacă vreodată te gândești să plătești ceva sau să primești bani peste prag, pregătește-te să fii apostrofat. Se spune că acest gest îți alungă norocul și banii din casă. În piețele ieșene, există vânzători care pur și simplu refuză să accepte plata dacă mâna cumpărătorului trece peste prag. Mulți dintre aceștia susțin că au testat teoria și că, ori de câte ori au încălcat această regulă, afacerile nu le-au mers la fel de bine. Se pare că pragul casei funcționează ca un hotar invizibil între noroc și pierdere, iar cine nu respectă această regulă riscă să rămână cu buzunarele goale. Unii chiar glumesc spunând că, dacă nu ar fi respectat această superstiție, ar fi ajuns deja faliți!

În rândul micilor antreprenori din Iași, multe decizii sunt influențate de credințe moștenite din bătrâni. De exemplu, mulți comercianți își așază primele bancnote încasate într-un loc special, de obicei sub tejghea sau sub o icoană, crezând că astfel își „leagă” norocul la bani. De asemenea, sunt afaceri care aleg zilele de început de lună pentru inaugurare, evitând zilele de marți sau vinerea, conform credinței populare că acestea sunt zile mai puțin propice succesului.

În restaurante și cafenele, se mai practică obiceiul de a pune un ban sub fața de masă sau sub prag pentru a atrage prosperitatea. Unele cofetării respectă tradiția ca primul tort pregătit într-o zi să fie oferit ca ofrandă, fie donându-l, fie oferindu-l angajaților, pentru a aduce spor și belșug.

Nunta și botezul – teatrul superstițiilor

Oricât de moderni s-ar considera tinerii din Iași, la nuntă se activează modul „tradiție pură”. Mireasa nu are voie să se uite înapoi când iese din casă, căci altfel... cine știe ce se poate întâmpla! De asemenea, se spune că, dacă treci pe sub un steag sau o funie întinsă, vei avea o viață grea în căsnicie. La botez, nașii evită să refuze primul nume propus pentru copil, de frică să nu îi „taie norocul”. Unele familii respectă chiar și regula ca bebelușul să nu fie lăsat singur în casă în prima zi de viață, ca să nu fie lipsit de protecție divină. În plus, dacă cineva îți urează „casă de piatră” înainte să ai stabilită data nunții, e musai să răspunzi „Mulțumesc, dar să fie în casa ta!”, că altfel nu mai ajungi la altar. Aceste credințe, deși pot părea amuzante, sunt respectate cu strictețe de multe familii, ca o măsură preventivă împotriva oricărei nenorociri viitoare.

Superstițiile fac afaceri bune

Ieșenii nu sunt doar oameni ai tradiției, ci și ai pragmatismului. De aceea, unii mici antreprenori își păstrează primele bancnote încasate într-un loc special – sub casă, sub o icoană sau în sertarul secret. Se spune că astfel se leagă norocul la bani și că acei bani vor atrage alții. La restaurante și cafenele, există obiceiul de a pune o monedă sub fața de masă sau la intrare, pentru a atrage belșugul. De asemenea, unii proprietari de magazine așază câteva boabe de grâu la intrare pentru a avea vânzări prospere. În anumite cofetării, primul tort al zilei este oferit ca „jertfă” – fie donat, fie împărțit între angajați, ca să aducă spor. Și în lumea construcțiilor, există obiceiul ca primul cui bătut într-o casă nouă să fie însoțit de o rugăciune sau de o bătaie simbolică pe pereți cu un obiect din lemn, pentru a asigura liniștea și norocul locuinței. Așadar, deși afacerile se bazează pe calcule și strategii, mulți antreprenori ieșeni nu uită să-și asigure și protecția energetică prin astfel de practici străvechi.

Între rațiune și tradiție

Deși tehnologia și logica guvernează mare parte din deciziile ieșenilor, superstițiile își păstrează farmecul și, uneori, puterea de decizie. Fie că este vorba despre studenți care dorm cu busuioc sub pernă înainte de examene sau părinți care evită să-și laude copiii de frică să nu-i deoache, aceste credințe sunt parte din identitatea culturală a orașului. Mai există și obiceiul ca, dacă cineva strănută când spune ceva important, acest lucru să fie considerat drept confirmare că este adevărat. Totodată, nu e greu să dai peste oameni care evită să te lase să pleci din casă cu un sac gol, ca să nu ai ghinion, sau care se feresc să măture seara în casă, de frică să nu alunge norocul. Și chiar dacă unii le respectă cu strictețe, iar alții le privesc cu amuzament, un lucru este clar: superstițiile moldovenești sunt aici ca să rămână, fie că vrem, fie că nu! Poate că nu putem măsura norocul în cifre exacte, dar cine ar vrea să riște?

Maura ANGHEL

 

Chiar dacă Iașul este un oraș în plină dezvoltare, iar tehnologia și gândirea rațională domină majoritatea domeniilor, superstițiile și obiceiurile vechi rămân un fir nevăzut care leagă generațiile. De la elevii care își pun busuioc sub pernă înainte de examene, până la părinții care se feresc să laude prea mult copiii de teamă să nu le „strice norocul”, aceste credințe persistă și modelează comportamentul cotidian.

Cu toate acestea, mulți ieșeni privesc superstițiile ca pe niște simboluri ale identității culturale, nu neapărat ca pe reguli de urmat cu strictețe. Astfel, ele continuă să existe, transformându-se și adaptându-se la realitățile moderne, păstrând spiritul moldovenesc viu chiar și în vremuri de schimbare.