Tinerii ieșeni, afectați de burnout. Prețul ascuns al ambiției

* tot mai mulți tineri din Iași, un oraș plin de oportunități și dinamism, ajung să simtă povara burnout-ului în carierele lor * împinși de dorința de a-și construi un viitor solid, aceștia se confruntă cu stresul continuu și presiunea performanței, care, în loc să-i propulseze înainte, îi epuizează mental și fizic * în contextul economic actual, Iașul atrage tinerii către cariere promițătoare, însă cultura muncii intense îi epuizează pe mulți 

Într-o lume care pare să accelereze cu fiecare zi ce trece, angajații din diverse domenii resimt intens efectele unei culturi economice moderne ce glorifică productivitatea constantă și rezultate la foc automat. „Goana după performanță” – iată deviza pe care mulți o recită zilnic, fără să își dea seama că, în realitate, plătesc un preț mult mai mare decât salariul lunar. Astăzi, sindromul burnout devine o veritabilă „epidemie invizibilă”, traversând frontiere și afectând nu doar cariere, ci și sănătatea mentală a angajaților.

La 32 de ani, Andrei, un angajat într-o multinațională din Iași, își amintește cu amărăciune prima săptămână în care și-a dat seama că ritmul alert de muncă îi destabilizează complet viața. „La început, îmi spuneam că așa trebuie să fie, că trebuie să îmi demonstrez valoarea. Dar după un an și jumătate, au apărut problemele – oboseala cronică, iritabilitatea și, în cele din urmă, apatia. Ajunsesem să nu mă mai recunosc și mă gândeam constant dacă mai are rost să continuu”, a spus tânărul. Cazul lui nu este deloc singular. Potrivit unui raport recent, peste 70% dintre angajați recunosc că resimt un nivel de stres ridicat la locul de muncă, iar mulți dintre aceștia ajung să se confrunte cu simptome severe de burnout.

Cultura „grijii pentru angajat” rămâne, în multe companii, un concept mai mult teoretic. Majoritatea corporațiilor sunt conștiente de impactul acestui fenomen, dar măsurile concrete întârzie să se materializeze. Deși tot mai multe organizații includ în beneficiile oferite ședințe de consiliere psihologică sau acces la programe de relaxare, problema reală nu este rezolvată de acești pași superficiali. Din păcate, presiunea pentru productivitate constantă și nevoia de adaptare rapidă la noi tehnologii și cerințe rămân neschimbate.

Pentru Ana, 28 de ani, consultant într-o firmă de marketing, efectele presiunii continue sunt evidente: „În primul an, eram încântată de ceea ce făceam. Era o satisfacție să știu că livrez rezultate pentru clienți și că sunt apreciată. Dar, pe măsură ce trecea timpul, cerințele se intensificau, iar pauzele pe care le aveam, oricum puține, au dispărut complet. Ajunsesem să lucrez și sâmbăta și duminica, doar ca să termin totul”. Astăzi, Ana se află în recuperare, susținută de sesiuni de terapie și program redus de muncă, după o pauză de trei luni.

Oamenii nu sunt mașinării

Experții în sănătate mentală avertizează că acest tip de stres cronic afectează sistemul nervos și poate avea consecințe grave asupra întregii vieți a individului. „Burnout-ul nu înseamnă doar stres ocazional. Este o epuizare totală, care duce la pierderea completă a motivației și chiar a identității profesionale. Acest fenomen ne arată că economia modernă trebuie să înțeleagă, odată pentru totdeauna, că oamenii nu sunt mașinării. Supraviețuirea unei afaceri nu trebuie să fie pe umerii celor care lucrează fără încetare”, explică psihologul Alina Drăgan.

În fața acestei realități, tot mai multe companii încep să implementeze măsuri mai serioase, pe măsură ce realizează că sănătatea angajaților nu este un simplu detaliu, ci un element critic pentru productivitatea pe termen lung. Pe lângă ședințele de consiliere, unele companii au început să adopte „zile de sănătate mentală”, perioade de lucru flexibile și chiar să încurajeze angajații să ia pauze mai frecvente sau să opteze pentru munca la distanță. Scopul este să ofere un mediu de lucru în care performanța să nu fie incompatibilă cu bunăstarea psihică.

Deși există pași promițători, mulți angajați rămân sceptici și spun că au nevoie de mai mult sprijin din partea conducerii. „Sper ca aceste schimbări să fie mai mult decât simple aparențe. Nu vreau doar zile libere, ci să știu că pot face o muncă de calitate fără să îmi sacrific sănătatea”, spune Maria, o tânără economistă care recent a avut nevoie de concediu medical din cauza epuizării.

„Era vitezei” ne aduce multe avantaje economice, dar ne provoacă și să regândim relația noastră cu munca. Ce alegem? Să fim „productivi” cu orice preț sau să regăsim un echilibru care să ne permită să ne păstrăm nu doar locul de muncă, ci și sănătatea și bucuria de a trăi? În final, poate că tocmai aceste întrebări ne vor ghida spre soluții sustenabile, într-o economie care are nevoie de oameni sănătoși, nu doar de cifre pe hârtie.

Maura ANGHEL