Tot mai multe boli hepatice, pe fondul stilului de viaţă

Tot mai multe persoane ajung să se confrunte cu afecţiuni hepatice, iar stilul de viaţă are un rol decisiv. Semnalul de alarmă este tras de Adina Rusu, preşedinta Colegiului Dieteticienilor Iaşi.

Consumul frecvent de alcool, alimentaţia dezechilibrată şi excesul ponderal contribuie semnificativ la creşterea numărului de cazuri. „Alcoolul rămâne principalul determinant al bolilor hepatice severe în Europa. Problema este că nu vorbim doar despre exces, ci despre un consum frecvent, considerat normal, dar care, în timp, creşte riscul de boală hepatică, mai ales în combinaţie cu o alimentaţie nesănătoasă şi cu excesul ponderal”, spune Adina Rusu.

Declaraţiile vin în contextul celui mai recent raport publicat de The Lancet, care arată că România se numără printre ţările europene cu o povară ridicată a bolilor hepatice, peste media Uniunii Europene. Analiza indică faptul că o mare parte dintre aceste afecţiuni ar putea fi prevenite, dacă ar exista măsuri mai eficiente la nivelul întregii populaţii.

La nivel european, bolile hepatice rămân o problemă majoră de sănătate publică. Ciroza şi cancerul hepatic provoacă zilnic sute de decese, iar specialiştii atrag atenţia că numărul cazurilor este în creştere. În paralel, tot mai des este diagnosticată boala ficatului gras, asociată în principal cu obezitatea şi diabetul.

România face parte din regiunea Europei Centrale şi de Est, unde impactul acestor boli asupra speranţei de viaţă este mai ridicat decât în vestul continentului. În plus, datele arată că nivelul consumului de alcool rămâne unul dintre cei mai importanţi factori de risc.

Pe lângă alcool, alimentaţia joacă un rol esenţial. „Dietele bazate pe alimente ultraprocesate, bogate în zahăr şi grăsimi, favorizează acumularea de grăsime la nivelul ficatului şi apariţia bolii hepatice metabolice”, mai spune Adina Rusu.

Raportul subliniază că soluţiile nu ţin doar de alegerile individuale, ci şi de politici publice. Printre măsurile propuse se numără limitarea reclamelor la alcool şi alimente nesănătoase, taxarea produselor cu risc crescut şi facilitarea accesului la opţiuni alimentare sănătoase.

Specialiştii avertizează că, fără astfel de intervenţii, numărul cazurilor va continua să crească, iar România va rămâne printre ţările cele mai afectate din Europa. Laura RADU