Un studiu UAIC dă peste cap miturile despre cafea!

* cercetătorii UAIC au descoperit când ne place cel mai mult: miercuri dimineața, primăvara, din cană de ceramică

Cafeaua perfectă nu ține doar de boabe, aparat sau rețetă. Momentul în care o bem, anotimpul, ziua săptămânii și chiar recipientul pot schimba plăcerea pe care o asociem cu această băutură. Este concluzia unui amplu studiu internațional coordonat de cercetătoarea Georgiana Juravle de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Peste 3.000 de consumatori din mai mult de 70 de naționalități au evaluat cafeaua chiar în timp ce o beau. Cercetarea, publicată în npj Science of Food, din portofoliul Nature, este prezentată drept primul studiu de acest tip care urmărește în timp real experiența cafelei în contexte reale.

Miercurea dimineața, primăvara - „rețeta” statistică

Datele au conturat o combinație asociată cu cele mai ridicate niveluri de apreciere: cafea neagră, băută dimineața, miercurea, primăvara, dintr-o cană de ceramică și fără capac.

Participanții au acordat, în medie, scoruri mai mari cafelei consumate dimineața decât celei băute la prânz sau seara. Primăvara a fost asociată cu o apreciere mai ridicată decât toamna, iar cănile de ceramică au obținut evaluări mai bune decât paharele de hârtie sau plastic.

Surpriza vine însă de la zahăr. Adăugarea acestuia nu a crescut aprecierea cafelei, ba chiar a redus șansele ca băutura să primească scorul maxim. Cercetătorii consideră că zahărul ar putea compensa mai degrabă gustul amar decât să amplifice plăcerea.

Laptele schimbă însă ecuația. Diferențele de apreciere între generații dispar atunci când cafeaua conține lapte.

Cinci căni – posibilul „punct optim”

Studiul a identificat și o asociere interesantă între cantitatea consumată și plăcerea raportată. Participanții care declarau cele mai ridicate niveluri de apreciere consumau, în medie, aproximativ cinci căni de cafea pe zi. Dincolo de acest nivel, plăcerea asociată cafelei începea să scadă.

Și prețul contează: cafelele mai scumpe au avut o probabilitate mai mare de a primi scorul maxim, autorii sugerând că așteptările consumatorului ar putea influența evaluarea.

Cercetarea a fost realizată prin metoda citizen science, participanții completând chestionarul în timp real, prin coduri QR amplasate în spații publice și cafenele din 11 țări.

Din echipa internațională fac parte cercetători din mai multe țări, inclusiv specialiști de la UAIC și prof. dr. Charles Spence de la University of Oxford.

Concluzia studiului: cafeaua nu înseamnă doar ce este în ceașcă. Contează și momentul, anotimpul, recipientul și contextul în care o bem. Carmen DEACONU