Un tronson din Autostrada Moldovei nu poate fi deschis traficului!

Un nou paradox marca infrastructura românească se conturează pe Autostrada Moldovei A7: aproape 22 de kilometri de autostradă sunt practic gata, asfaltul este turnat, marcajele aproape finalizate, constructorul UMB a ajuns la un stadiu de execuție de peste 95%, însă șoferii nu vor avea voie să circule pe acest segment în perioada următoare. Motivul pare desprins dintr-un manual al absurdului administrativ: nu există infrastructură de descărcare a traficului.

Este vorba despre tronsonul dintre Adjudu Vechi și Răcăciuni, parte din Lotul 2 al sectorului Focșani – Bacău, unde lucrările sunt aproape terminate, dar unde lipsa unei conexiuni funcționale blochează deschiderea circulației. Practic, România ajunge din nou în situația în care are autostradă construită, dar inutilizabilă, în timp ce șoferii continuă să stea pe drumurile naționale aglomerate.

Situația a provocat reacții dure inclusiv din partea specialiștilor în infrastructură. Ionuț Ciurea, de la Asociați Pro Infrastructură, a catalogat motivele invocate drept „penibile”, atrăgând atenția că nu este pentru prima dată când autoritățile se confruntă cu astfel de probleme și că, în trecut, au existat soluții temporare pentru deschiderea circulației.

Astăzi însă, pe A7, autoritățile par incapabile sau nehotărâte să adopte aceeași flexibilitate.

În spatele acestei blocări se află însă o miză mult mai mare decât simpla întârziere a inaugurării unui tronson. Pentru ca România să beneficieze integral de finanțarea europeană prin PNRR, circulația trebuie deschisă până la 31 august 2026 pe aproximativ 96 de kilometri între Adjud Nord și Roman Nord. Cu alte cuvinte, fiecare lună pierdută înseamnă risc financiar major și presiune suplimentară asupra unui calendar deja tensionat.

Iar semnalele venite din zona guvernamentală nu sunt deloc liniștitoare.

Ministrul interimar Radu Miruță a confirmat deja că tronsoanele dintre Bacău și Pașcani nu vor putea fi deschise până în august, ceea ce înseamnă că finanțarea va fi mutată de pe componenta de grant pe cea de împrumut a PNRR. Tradus simplu: bani care ar fi trebuit să fie nerambursabili riscă să se transforme în datorie.

Contrastul este cu atât mai puternic cu cât pe sectorul Focșani – Bacău constructorul UMB este aproape de finalizare. Lotul 2 a ajuns la 95%, iar lotul 3 a depășit 73%. În schimb, pe sectorul Bacău – Pașcani, stadiile fizice sunt încă sub 50%, cu structuri majore neterminate și întârzieri care nu mai pot fi mascate de optimism administrativ.

Deși UMB a mobilizat aproximativ 5.000 de muncitori și peste 1.000 de utilaje pe întregul tronson Focșani – Pașcani, ritmul de execuție de pe anumite segmente nu a mai fost suficient pentru recuperarea decalajelor. Iar acum apare imaginea perfectă a infrastructurii românești din ultimii ani: autostrăzi aproape gata, dar blocate; finanțări europene uriașe, dar aflate sub presiunea termenelor; și o cursă contra cronometru în care fiecare întârziere riscă să coste nu doar timp, ci miliarde.

Când va fi deschis complet, tronsonul va permite circulația aproape neîntreruptă pe aproximativ 250 de kilometri între București și zona Bacăului, un salt major pentru infrastructura Moldovei. Până atunci însă, A7 rămâne încă un simbol al contradicțiilor românești: kilometri de autostradă existenți fizic, dar inaccesibili, în timp ce explicațiile oficiale devin tot mai greu de acceptat pentru șoferii care așteaptă de zeci de ani această legătură rutieră. Daniel BACIU