Venituri explozive la bugetul județului. Presiuni ascunse în sistemul medical

Execuția bugetului general al județului Iași, la finalul primului trimestru din 2026, conturează o imagine aparent robustă la nivel de indicatori, dar cu dezechilibre semnificative ascunse în spatele unor procente de realizare neobișnuit de ridicate, generate în mare parte de mecanisme contabile, finanțări întârziate și fluxuri de numerar concentrate pe proiecte mari de investiții.

Bugetul județului la 31 martie, cu cele trei componente principale - bugetul local, bugetul instituțiilor finanțate din venituri proprii și bugetul creditelor interne - va fi supus votului consilierilor județeni, miercuri, 29 aprilie.

Pe ce s-au cheltuit banii?

Bugetul local – venituri explozive, alimentate de excedente și prefinanțări

La 31 martie 2026, bugetul local al județului Iași înregistra venituri totale de 151,56 milioane lei, un nivel care generează un grad de realizare de 126,28% față de prevederile trimestriale - un procent care, în termeni bugetari, semnalează mai degrabă o acumulare accelerată de resurse decât o execuție liniară.

Din total, 113,66 milioane lei provin din secțiunea de funcționare, iar 37.893.354 lei din secțiunea de dezvoltare.

Structura internă a execuției arată însă o diferență majoră între cele două componente. Funcționarea se menține aproape de normalitate, cu 97,83% realizare, însă dezvoltarea explodează artificial la 987,19%, un nivel explicat prin intrări excepționale de fonduri.

Această „supraperformanță” a secțiunii de dezvoltare nu reflectă o creștere organică a veniturilor, ci este alimentată de două surse majore: utilizarea excedentului bugetar din anii anteriori, în valoare de 24,8 milioane lei, direcționat către investiții deja angajate, și încasarea unei prefinanțări de 11,26 milioane lei lei pentru proiecte europene și PNRR.

În practică, o mare parte din aceste sume nu reprezintă venituri curente, ci injecții financiare destinate derulării unor proiecte deja contractate, precum dotarea unităților de învățământ din județ sau modernizarea infrastructurii culturale și medicale.

Printre proiectele finanțate se remarcă dotarea școlilor din județ cu mobilier și echipamente digitale (PNRR), reabilitarea și modernizarea Filarmonicii „Moldova” Iași, dotarea laboratorului de microbiologie al Spitalului de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva”.

Aceste proiecte explică fluxul intens de fonduri și nivelul ridicat al execuției pe dezvoltare, dar și dependența tot mai mare de finanțări externe și prefinanțări.

Cheltuielile bugetului local ajung la 129,86 milioane lei, cu un grad de realizare de 99,44%, ceea ce indică o execuție aproape perfect sincronizată cu prevederile. Din acestea, 105,05 milioane lei merg pe funcționare, iar 24,81 milioane lei pe dezvoltare.

La suprafață, execuția pare stabilă. În realitate însă, structura este tensionată de dependența de fluxuri externe de finanțare și de proiecte mari, greu de calibrat în timp real.

Bugetul instituțiilor finanțate din venituri proprii însumează venituri de 250,16 milioane lei lei, cu un grad de realizare de 100,01%, o execuție aparent „perfectă” la nivel statistic.

Însă această stabilitate este însoțită de dezechilibre structurale: cheltuieli de 222,71 milioane lei, aproape integral consummate, plus dependență majoră de finanțări externe și de decontări întârziate.

Cele mai mari tensiuni apar în spitale și unități medico-sociale, unde lipsa fluxului de numerar generează întârzieri și arierate. Plățile restante însumează 7,25 milioane lei, iar arieratele ajung la 1,76 milioane lei, cu concentrarea problemelor în Spitalul „Prof. Dr. N. Oblu”, Spitalul „Sf. Maria”, Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva”, Unitatea Medico-Socială Răducăneni.

Cauza principală este repetitivă: finanțări întârziate sau neîncasate la timp, fie din PNRR, fie din programe europene sau de la bugetul de stat.

În unele cazuri, facturile rămân neplătite luni de zile, în așteptarea decontărilor de la ministere sau instituții centrale, ceea ce pune presiune directă pe funcționarea curentă a unităților medicale.

Cazurile cele mai sensibile includ proiecte PNRR pentru digitalizarea și dotarea spitalelor, investiții în infrastructură medicală și microbiologie, programe naționale de sănătate derulate prin Casa de Asigurări, finanțări întârziate pentru lucrări de reabilitare și modernizare.

Bugetul creditelor interne rămâne la un nivel de 4,9 milioane lei, utilizat conform cadrului legal al finanțelor publice locale.

Deși ca pondere este redus, acest segment rămâne relevant pentru echilibrarea temporară a fluxurilor de investiții.

Execuția bugetară a Județului Iași la început de 2026 prezintă o imagine duală. Pe de o parte, procente aproape perfecte de realizare, alimentate de prefinanțări, excedente și injecții de capital din proiecte mari, iar pe de altă parte, tensiuni reale în sistemul medical și în fluxurile de plată, unde întârzierile de decontare generează arierate și presiune operațională.

În ansamblu, bugetul funcționează, dar funcționează într-un echilibru fragil, puternic dependent de finanțări externe și de ritmul decontărilor centrale, un mecanism care poate amplifica rapid atât performanța, cât și vulnerabilitatea financiară a județului.

Carmen DEACONU