Zece zile până la dezastru! A7 și A8 pot rămâne fără bani europeni

Este un moment critic, poate decisiv pentru următorii 50 de ani ai Moldovei. Dacă până la 31 mai autoritățile de la București nu reușesc să aprobe și să finalizeze contractele necesare, banii europeni riscă să dispară, iar Autostrada „Unirii” A8 și segmentele din A7 să rămână blocate într-un hățiș birocratic care deja sufocă întreaga regiune. Iar semnalele sunt extrem de grave.

Moldova riscă să piardă poate cea mai mare șansă de dezvoltare din ultimele decenii, iar ce se întâmplă acum în jurul Autostrăzilor A7 și A8 seamănă tot mai mult cu cronica unei catastrofe administrative anunțate. Cu doar câteva zile înainte de termenul-limită impus de Comisia Europeană - 31 mai 2026, România se află în fața unui scenariu care până nu demult părea imposibil: pierderea finanțării uriașe de 4,2 miliarde de euro din programul SAFE pentru cele mai importante proiecte rutiere din estul țării.

După pierderea finanțării prin PNRR pentru A8, acum și programul SAFE pare să intre într-o zonă de risc major. Exact în momentul în care Moldova avea nevoie disperată de infrastructură, de conectare și de o ieșire reală din izolare, proiectele sunt prinse într-un carusel de contestații, procese, instabilitate politică și întârzieri administrative care pot arunca totul în aer.

Pentru ieșeni și pentru întreaga regiune, situația capătă accente dramatice.

În timp ce vestul României construiește autostrăzi, noduri logistice și coridoare economice, Moldova continuă să trăiască sub spectrul promisiunilor neonorate și al proiectelor împinse dintr-un sertar în altul.

„Iașul este un oraș izolat”, avertizează tot mai multe voci din societatea civilă și din zona infrastructurii. Și, pentru prima dată după mulți ani, această afirmație nu mai pare o exagerare.

Tronsonul Moțca - Lețcani – Ungheni, blocat de contestații

Fiecare lot este blocat de contestații sau acțiuni în instanță, iar timpul rămas până la termenul-limită este aproape imposibil de recuperat.

Tronsonul Moțca - Târgu Frumos, adjudecat de UMB, este contestat printr-o cerere de revizuire depusă de Danlin XXL. Pe lotul Târgu Frumos - Lețcani, unde câștigătoare a fost desemnată Danlin XXL, au apărut contestații depuse de Strabag, Makyol și Kalyon. Situația este similară și pe segmentul Lețcani - Iași, adjudecat de FCC Construction și contestat de Concelex și Biskon. Nici tronsonul Iași – Ungheni nu scapă de blocaje: contractul câștigat de Itinera este atacat de Erbașu și Concelex.

Practic, întregul culoar rutier spre granița Republicii Moldova este paralizat într-un război procedural care poate consuma exact timpul vital de care România nu mai dispune.

Fostul consilier din Ministerul Transporturilor și fost membru în Consiliul de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi, admite că situația este extrem de complicată și că șansele devin tot mai mici. „Nu cred că în zece zile se mai poate face ceva”, spune acesta, atrăgând atenția că inclusiv loturile Pașcani – Siret, aflate la CNAIR, se confruntă cu probleme similare.

În spatele acestor întârzieri nu mai este doar o simplă dispută administrativă. Este vorba despre riscul real ca Moldova să rateze conexiunea strategică cu Europa pentru încă o generație.

Autostrada A8 este coloana vertebrală economică a întregii regiuni. Este proiectul care ar putea lega Iașul de Târgu Mureș, de vestul Europei și de Republica Moldova. Este infrastructura care ar putea atrage investiții, industrie, logistică, dezvoltare și locuri de muncă într-o zonă care de decenii pierde populație și oportunități.

Iar acum totul pare suspendat între neputință administrativă și haos politic.

Cine răspunde dacă cele 4,2 miliarde de euro se pierd?

În timp ce termenul-limită se apropie amenințător, România încă nu are stabilitatea guvernamentală necesară pentru a accelera procedurile. Specialiștii avertizează că fără un guvern funcțional și fără o mobilizare totală a Ministerului Transporturilor și a CNIR, semnarea contractului SAFE cu Comisia Europeană până la 31 mai devine aproape imposibilă.

Mai grav este că, chiar și în scenariul optimist în care documentele ar fi semnate în ultimul moment, calendarul ulterior rămâne infernal. „Proiectarea și execuția însumează aproximativ 46 de luni. Raportat la termenul final impus de Uniunea Europeană - 31 decembrie 2030 - rămâne o marjă extrem de mică pentru toate etapele birocratice: soluționarea contestațiilor, semnarea contractelor, exproprierile, emiterea autorizațiilor de construire, predarea amplasamentelor și mobilizarea constructorilor. Orice întârziere suplimentară poate deveni fatală”, spune Cătălin Urtoi.

Iar întrebarea care începe să fie rostită tot mai apăsat în Moldova este una devastatoare: cine răspunde dacă cele 4,2 miliarde de euro se pierd?

Pentru că miza nu mai este doar una tehnică sau administrativă. Este o miză istorică.

Dacă SAFE cade, Moldova riscă să rămână din nou la coada Europei, izolată de marile coridoare economice și condamnată la subdezvoltare într-un moment în care întreaga regiune avea nevoie disperată de o șansă reală de recuperare.

Și poate cel mai dramatic este faptul că timpul nu mai are răbdare. România se află într-o cursă contracronometru, iar fiecare zi pierdută poate însemna ani întregi de întârziere pentru o regiune în care trăiesc aproape zece milioane de români, cu sau fără Prut între ei!

Daniel BACIU