Acum totul depinde de Zelenski! – Micul Dictator are de ales între Ciocan și Nicovală - Doar Miracolul Armean îl poate salva!

In ciuda numeroaselor variabile, pacea în Ucraina a devenit mai probabilă după întâlnirea lui Trump cu Zelenski în Florida și discuția telefonică cu Putin.

O analiză realizată de publicația ucraineană Strana pe care redactia ActiveNews a tradus-o pentru cititorii sai.

Principalul rezultat al negocierilor de ieri dintre președinții Ucrainei și SUA este eșecul planului autorităților ucrainene și al Europei de a-l convinge pe Donald Trump să accepte cele 20 de puncte prezentate de Volodimir Zelenski ca o nouă propunere de pace.

Propunerile ar fi fost respinse cu siguranță de către șeful Kremlinului, Vladimir Putin, și s-ar fi putut solicita președintelui SUA noi sancțiuni și alte măsuri de presiune, conform cererilor senatorului Lindsey Graham.

Judecând după comentariile lui Trump, acesta continuă să insiste asupra concesiilor din partea Kievului (în primul rând teritoriale).

În plus, asistentul președintelui Federației Ruse, Iuri Ușakov, comentând conversația dintre Putin și Trump, a subliniat că ambii președinți au fost de acord că încetarea focului „sub pretextul referendumului” nu va duce decât la prelungirea războiului.

De asemenea, Ușakov a dat de înțeles încă o dată că Rusia insistă asupra retragerii trupelor ucrainene din regiunea Donețk („Kievul trebuie să ia o decizie curajoasă în privința Donbasului”).

Iar Trump însuși a spus că „la negocierile despre Ucraina nu se discută încetarea focului, deoarece este foarte ușor de încălcat”.

În același timp, Zelensk a declarat din nou, în cadrul briefingului cu Trump, necesitatea organizării unui referendum privind chestiunile teritoriale.

De aceea, la prima vedere, se creează impresia că negocierile au ajuns într-un impas, deoarece rămâne nerezolvată principala chestiune controversată - cea teritorială (adică retragerea trupelor ucrainene din Donbass), lucru confirmat atât de Trump, cât și de Zelenski.

Cu toate acestea, există două nuanțe care indică faptul că ar putea exista o ieșire din impas.

În primul rând, judecând după comentariile lui Trump, acesta susține ca problema teritoriilor și alte detalii controversate ale planului de pace să fie aprobate nu prin referendum (pentru care ar fi necesar un armistițiu pe linia frontului, lucru la care se opune Rusia, și niciun rezultat pozitiv al referendumului nu este garantat), ci prin decizia parlamentului.

Zelenski însuși a admis această posibilitate, deși cu rezerva că el personal ar dori să supună chestiunile teritoriale unui referendum.

Trump a declarat că, dacă va fi necesar, este gata să intervină personal în parlamentul ucrainean pentru a susține planul de pace.

În al doilea rând, pentru a da ordinul Forțelor Armate ale Ucrainei să se retragă din regiunea Donețk, Zelenski nu are nevoie nici de referendum, nici de decizia Radei.

De exemplu, zilele trecute, Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat retragerea trupelor ucrainene din Severisk. Rada nu a votat în acest sens, iar problema nu a fost supusă referendumului.

În același mod, comandamentul ucrainean poate anunța luarea deciziei de retragere din Slaviansk, Kramatorsk, Drujkivka și alte localități din Donbas controlate de Ucraina „din motive de necesitate militară” și pentru „salvarea vieților soldaților și retragerea pe linii de apărare mai convenabile”.

O astfel de „necesitate militară” poate apărea, de exemplu, dacă trupele ruse vor reuși să captureze, pe de o parte, Dobropil și Belozerkove, iar pe de altă parte, Liman și alte localități din regiunea Donețk, pe malul stâng (nordic) al râului Severski Doneț, și, de asemenea, să avanseze în Konstantinovka și de la Seversk spre Slaviansk și Kramatorsk, după care, ținând cont de raza de acțiune actuală a dronelor, trupele ucrainene din partea rămasă sub controlul lor din regiunea Donețk se vor afla, de fapt, în stare de încercuire operațională.

Cu toate acestea, acest lucru va necesita timp.

Dar procesul de negociere, după cum reiese din declarațiile lui Trump și Zelenski, nu se oprește și va continua „în următoarele săptămâni”. Și în acest timp, pe front pot avea loc, teoretic, schimbări care vor duce la retragerea trupelor ucrainene din regiunea Donețk.

După aceea, poate fi încheiat un acord de încetare a focului, iar Zelenski poate anunța un referendum. Și nu va fi pusă doar problema teritoriilor, ci planul de pace în ansamblu. Iar alegerea nu va fi între „sunteți de acord cu pierderea teritoriilor sau nu”, ci între (metaforic) „sunteți de acord cu pacea sau doriți în continuare război, distrugeri și întreruperi de curent”.

Și nu este deloc sigur că, în cazul unei astfel de formulări a întrebării, majoritatea ucrainenilor vor vota împotrivă.

Și mai este un punct important. Vineri a avut loc prima reuniune a grupului de lucru pentru pregătirile electorale, anunțată anterior de David Arakhamia, liderul facțiunii Slujitorii Poporului. Potrivit Olgăi Aivazovskaya, liderul organizației Opora, Arakhamia a anunțat că planul este de a organiza simultan atât alegerile prezidențiale, cât și referendumul privind acordul de pace. Mai mult, va fi posibil și votul online.

Aceasta înseamnă că Zelenski ar putea încerca să se agațe de putere ca „președinte al păcii” și „garant al respectării acordurilor de pace”.

În al doilea rând, ar putea încerca să se asigure de rezultatul atât al alegerilor, cât și al referendumului prin vot online (unde cifrele pot fi manipulate).

Această opțiune le-ar putea conveni deopotrivă lui Trump și lui Putin. Pentru acesta din urmă, organizarea unui referendum în timpul unei încetări a focului pe linia frontului este inacceptabilă, deoarece votul privind retragerea trupelor ucrainene din Donbas ar deveni caduc în scurt timp.

In schimb, dacă referendumul este anunțat DUPĂ retragerea forțelor armate ucrainene din regiunea Donețk, Kremlinul ar putea să accepte atât referendumul cât și încetarea focului, deoarece atunci i-ar deveni total indiferente și rezultatul referendumului și soarta lui Zelenski – dacă rămâne la putere sau este răsturnat de un nou Maidan, acuzat de trădare.

Pe scurt, aproape totul depinde de Zelenski. Va alege el calea menționată mai sus (retragerea trupelor din Donbas, urmată de un referendum și de alegeri)? Fără îndoială, această cale este periculoasă pentru el: ar putea fi acuzat de trădare și de tentativă de uzurpare a puterii.

Dar continuarea războiului este și ea o opțiune periculoasă, atât pentru Zelenski personal, cât și pentru întreaga Ucraină. Termenii acordului de pace s-ar putea înrăutăți și mai mult (și nimic nu garantează că actualele propuneri americane privind garanțiile de securitate pentru Ucraina vor rămâne valabile).

Același lucru și pentru situația politică internă, în continuare zguduită de scandaluri de corupție.

Să luăm de exemplu cazul premierului armean „nemuritor” Nikol Pașinian. După înfrângerea sa în Karabah, în 2020, numeroși erau cei care-i preziceau sfârșitul politic.

Totuși, Pașinian s-a menținut la putere, prezentându-se ca un „garant al acordurilor de pace” și făcând din reconcilierea cu vecinii săi – Turcia și Azerbaidjan – obiectivul săi strategic.

În acest scop, a mers până acolo încât a calificat genocidul armenilor din 1915 de către turci drept „povești ale KGB”.

Or, judecând retrospectiv, era la fel de dificil de imaginat asemenea declarații din partea unui lider armean pe cât este astăzi de imaginat că Zelenski ar putea accepta retragerea trupelor din regiunea Donețk.

P.S. Ca o confirmare că pacea în Ucraina este mai aproape vine și știrea difuzată de canalul Fox Newsdespre posibilitatea unei discuții telefonice între Zelenski și Putin.

O sursă arată că, dacă se va materializa, aceasta ar fi o „victorie diplomatică” pentru Trump.

Putin și Zelenski au vorbit ultima oară la telefon pe 26 iulie 2020.

Redacția activenews.ro