Cum a ajuns Ucraina să arunce în aer, în același timp, România și Germania

La Berlin, neînțelegerile privind politicile economice au dus la o criză de guvern. În România, liberalii susțin că rămân în coaliție cu PSD doar din cauza războiului de la graniță.

Coaliția de guvernare de la Berlin formată din socialiști, liberali și ecologiști s-a destrămat din cauza divergențelor economice. Liberalii, tot mai nepopulari în sondajele de opinie, nu mai vor să împrumute bani pentru cheltuieli neprofitabile, în vreme ce ecologiștii și socialiștii vor să ia noi credite înainte de stabilirea bugetului de stat pe 2025. Cancelarul federal Olaf Scholz i-a spus cumva acuzator fostului său ministru de finanțe Christian Lindner că Germania a acordat până acum Ucrainei un ajutor militar în valoare de 30 de miliarde de euro și că 12 miliarde de euro costă anual găzduirea refugiaților din Ucraina. „Dacă ajungem la convingerea că trebuie să suportăm acești bani pur și simplu pe lângă capitolele bugetare curente, atunci dăm foc țării, asta vreau să subliniez aici", a declarat Scholz, adăugând că pentru finanțarea acestor sume din bugetul actual s-a cheltuit tot ce se mai putea găsi prin ungherele vistieriei publice.

România ține datele la secret

În România, nu se știe încă suma totală a sprijinului dat Ucrainei sau mijloacele prin care Bucureștiul a ajutat țara vecină, iar această lipsă de transparență a alimentat teoriile conspiraționiste și propaganda rusească. Deocamdată, atâta vreme cât PNL și PSD se află împreună la guvernare, nu există acuzații reciproce legate de acest subiect. Șeful AUR, George Simion, crede, în schimb, că România a făcut „prea multe concesii Ucrainei față de atitudinea pe care o au în continuare ucrainenii față de noi: o atitudine dușmănoasă”.

Alegerea lui Donald Trump în Statele Unite ale Americii și eventualul său plan de pace ar putea să-i încurajeze pe politicienii suveraniști din Europa, dar nu doar pe ei, să ceară oprirea sprijinului pentru Kiev. La București, liderii autohtoni, oricare ar fi ei, își vor reconfigura discursul după cel al lui Trump. În fond, majoritatea statelor europene vor să fie în vagonul învingătorului de la Washington. Nu și Emmanuel Macron, care a spus la summit-ul informal al UE de la Budapesta că prioritatea din acest moment este „apărarea intereselor europene, dar aceasta nu poate fi făcută în spiritul transatlantismului naiv sau al naționalismului”, fiindcă „interesul UE este ca Rusia să nu câștige războiul". „Economiile țărilor europene și sistemul european de apărare sunt puternice”, a mai spus președintele francez. În schimb, premierul Viktor Orban a vorbit despre criza în care se află Europa, despre cum a rămas în urma Chinei și a SUA, iar companiile europene plătesc prețuri pentru energie mai mari decât concurenții lor. Nu doar liderul de la Budapesta a fost de acord că războiul din Ucraina, ajutorul financiar și militar oferit acesteia și înlocuirea energiei rusești cu surse mai scumpe alimentează presiunile asupra bugetelor și economiei statelor UE confruntate cu scăderea competitivității. Șefii de stat și de guvern ai UE au semnat în capitala Ungariei o declarație în care promit să găsească soluții pentru a reduce terenul pierdut în fața Statelor Unite și a Chinei. Fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, prezent la summit-ul de la Budapesta, a estimat că blocul comunitar are nevoie de investiții de până la 800 de miliarde de euro pe an. Nimeni nu știe de unde pot fi luați acești bani care să impulsioneze economia continentului.

Germania nu mai vrea un nou plan european

Germania exclude orice nouă emitere de datorie comună, după ce s-a recurs la acest instrument pentru finanțarea planului de redresare post-pandemie.

Criza guvernamentală din Germania nu face decât să sublinieze și mai mult complicațiile economice și de securitate care ar putea da peste cap Europa. În România, marea coaliție PNL-PSD ține deocamdată sub capac contradicțiile, neînțelegerile și marile probleme, deși țara are cea mai mare inflație din UE și cea mai rapidă creștere a datoriei externe cu un ritm de peste 4 miliarde de euro pe lună. Nota de plată va veni după alegeri. Până atunci, totul e ascuns sub preș și niciun candidat prezidențial nu vorbește despre criza economică în care se afundă țara, care are o datorie guvernamentală de peste 52% din Produsul Intern Brut. Nici despre sprijinul concret pentru Ucraina nu vorbesc prezidențiabilii români, fie pentru că nu sunt interesați, fie pentru că știu că e un subiect nepopular.

Oricum războiul și criza economică generează nemulțumiri și trambuline pentru populiști. În Germania, radicalii de la AfD sunt pe locul al doilea în sondaje după creștin-democrați, iar în România, sondajele îl arată pe George Simion pe locul al doilea în topul prezidențiabililor, ca magnet al frustrărilor și conspirațiilor din societate. Așa arată eșecul partidelor tradiționale, care poate culmina cu naufragiul democrației.