De la Paris la Iași: progresele României în economia circulară scot în evidență problemele locale

România a fost evaluată pozitiv în cadrul reuniunii OCDE privind gestionarea deșeurilor și economia circular-europeană, demonstrând că sistemul național se aliniază standardelor internaționale. Pentru Iași, unde problemele de colectare, reciclare și control al deșeurilor sunt tot mai vizibile, concluziile de la Paris devin un reper important pentru direcțiile viitoare de modernizare. 

România a participat la cea de-a 22-a reuniune a Grupului de Lucru OCDE pentru Productivitatea Resurselor și Deșeuri, desfășurată la Paris. Delegația română, condusă de Raul Pop, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, a prezentat evaluatorilor progresele realizate de țara noastră în domeniul gestionării deșeurilor, un element-cheie în progresul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Pe 20 noiembrie a avut loca audierea oficială a României, bazată pe raportul OCDE care analizează conformitatea legislației și a practicilor naționale cu instrumente juridice ale organizației. Delegația română a evidențiat progresele din zone esențiale: controlul transporturilor transfrontaliere de deșeuri, reciclarea hârtiei, aplicarea instrumentelor economice precum Responsabilitatea Extinsă a Producătorilor și implementarea Sistemului Garanție-Returnare, precum și digitalizarea și coordonarea integrată a întregului sector. 

Secretarul de stat Raul Pop a subliniat că România dispune astăzi de un sistem "solid, modern și verificabil", construit prin închiderea depozitelor neconforme, verificări mai riguroase, modernizarea cadrului normativși extinderea capacității instituțiilor de control. La rândul său, secretarul general Alexandru Avram a accentuat importanța economiei circulare în politicile publice și relevanța acesteia în procesul de aderare la OCDE. Mesajele au fost primite favorabil de statele membre, care au apreciat contribuția României la bunele practici internaționale. 

În timp ce România prezintă la nivel internațional rezultate notabile, situația la nivel local - inclusiv Iași - rămâne complexă. Implementarea economiei circulare întâmpină dificultăți, mai ales în ceea ce privește colectarea separată și reciclarea efectivă. Deși municipiul Iași a înregistrat progrese prin extinderea punctelor de colectare selectivă și prin introducerea unor proiecte pilor de compostare, diferența față de standardele OCDE rămâne semnificativă. Progresul SGR, lansat național și funcțional în mare parte la nivel urban, este o bună oportunitate pentru Iași de a reduce cantități de deșeuri nereciclabile. Totuși, operatorii locali se confruntă cu fluctuații mari în fluxurile de ambalaje returnate, iar infrastructura nu este încă uniform dezvoltată în întreg județul.

Un alt punct sensibil îl reprezintă transporturile ilegale și abandonările de deșeuri, un fenomen semnalat inclusiv în zona metropolitană Iași. Garda de Mediu a intensificat controalele, însă raportarea și monitorizarea fluxurilor rămân zone unde digitalizarea - lăudată la nivel național în cadrul OCDE -, trebuie accelerată și adaptată și la nivel local, nu selectiv. 

Pentru administrația de la Iași, mesajele transmise de la Paris vin cu presiunea unei alinieri mai ferme la politicile europene și la bunele practici internaționale. Deșeurile reciclabile, ambalajele reutilizabile, colectarea separată eficientă și educația ecologică sunt direcții în care municipiul Iași are încă multe de recuperat, dar și oportunități prin programele naționale și prin fondurile disponibile prin AFM. Astfel, participarea României la reuniunea OCDE nu este doar un exercițiu tehnic, ci un semnal pentru autoritățile locale: fără modernizarea infrastructurii, fără inspecții suplimentare și fără o gestionare transparentă a fluxului deșeurilor, obiectivele naționale nu se vor putea reflecta în realitatea din teren. Iar Iașul, ca oraș mare și centru urban în expansiune este printre primele comunități unde diferența va fi vizibilă. În joc nu sunt doar standardele internaționale, ci și calitatea vieții dintr-un oraș care își dorește să devină un model regional în domeniul mediului.