Cele mai cunoscute diete de slăbit și ce ascund în spatele promisiunilor

Primăvara și începutul verii aduc, în fiecare an, același val de întrebări: ce dietă ajută cel mai repede la slăbit, ce se poate ține ușor și care este metoda „sigură” pentru a scăpa de kilogramele acumulate peste iarnă. Pentru ieșenii care lucrează mult la birou, mănâncă pe fugă sau ajung seara târziu acasă, tentația unei soluții rapide este mare. Totuși, specialiștii atrag atenția că o dietă bună nu este cea mai spectaculoasă, ci cea care poate fi ținută pe termen lung, fără să afecteze sănătatea.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă o alimentație bazată pe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase și nuci, cu mai puțin zahăr, sare și grăsimi nesănătoase. În același timp, datele europene arată că excesul ponderal rămâne o problemă majoră: în Uniunea Europeană, peste jumătate dintre adulți sunt supraponderali sau obezi, potrivit Eurostat.

Dieta mediteraneană, cea mai echilibrată variantă

Dieta mediteraneană este considerată una dintre cele mai sănătoase abordări alimentare. Nu se bazează pe înfometare, ci pe alimente simple: legume, fructe, pește, ulei de măsline, cereale integrale, nuci, semințe, fasole, linte și năut. Carnea roșie, produsele ultraprocesate și dulciurile sunt reduse.

Pentru Iași, unde piețele sunt pline primăvara și vara de verdețuri, roșii, dovlecei, ardei, fructe și legume locale, această dietă poate fi adaptată ușor. Avantajul ei este că nu exclude categorii întregi de alimente și poate fi urmată în familie. Harvard Health notează că modelul mediteranean este asociat cu menținerea mai bună a greutății și cu beneficii cardiovasculare.

Dieta low-carb și dieta keto: rezultate rapide, dar nu pentru oricine

Dieta low-carb reduce pâinea, pastele, cartofii, dulciurile și alte surse bogate de carbohidrați. Dieta keto merge mai departe și limitează sever carbohidrații, crescând aportul de grăsimi. Mulți oameni slăbesc rapid la început, dar o parte din scădere vine din pierderea apei, nu doar din grăsime.

Aceste diete pot fi atractive pentru persoanele care vor rezultate vizibile, însă nu sunt potrivite pentru toată lumea. Persoanele cu diabet, afecțiuni renale, boli cardiovasculare, probleme hepatice sau tratamente cronice ar trebui să discute cu medicul înainte de a începe o astfel de cură. În plus, dacă meniul ajunge să fie dominat de carne grasă, brânzeturi și alimente procesate, dieta poate deveni dezechilibrată.

Postul intermitent: nu contează doar ora, ci și ce mănânci

Postul intermitent a devenit una dintre cele mai populare metode de slăbit. Varianta 16/8, în care persoana mănâncă într-un interval de opt ore și postește 16 ore, este printre cele mai folosite. Pentru unii ieșeni cu program aglomerat, metoda pare simplă: sar peste micul dejun sau nu mai mănâncă seara târziu.

Studiile citate de Harvard Health arată că postul intermitent poate duce la scădere ponderală modestă și poate îmbunătăți unii factori de risc metabolic, dar efectul depinde foarte mult de calitatea alimentelor consumate în fereastra de masă. Cu alte cuvinte, postul intermitent nu compensează mesele foarte bogate în zahăr, fast-food sau alcool.

Dieta disociată și dietele „pe zile”, populare, dar greu de susținut

Dieta disociată, în care alimentele sunt consumate separat pe grupe sau pe zile, rămâne una dintre cele mai cunoscute cure de slăbire. Există variante cu zile de proteine, zile de legume, zile de fructe sau combinații restrictive. Popularitatea vine din simplitate: regulile sunt ușor de înțeles și par să ofere control.

Problema este că aceste diete nu educă neapărat un comportament alimentar sănătos. După terminarea curei, multe persoane revin la obiceiurile anterioare, iar kilogramele pierdute se pot întoarce. În plus, variantele foarte restrictive pot duce la oboseală, iritabilitate, episoade de foame puternică și carențe.

Dieta hipocalorică, baza reală a slăbirii

Dincolo de numele comerciale, slăbirea apare atunci când organismul primește mai puține calorii decât consumă. O dietă hipocalorică echilibrată înseamnă porții mai bine controlate, mai multe alimente sățioase și mai puține produse dense caloric: patiserie, sucuri, dulciuri, prăjeli, alcool, gustări procesate.

Pentru mulți ieșeni, cele mai mari schimbări nu țin de o dietă exotică, ci de lucruri foarte concrete: micul dejun cumpărat zilnic de la patiserie, masa de prânz comandată la birou, ronțăielile de seară, cafeaua cu zahăr și lapte condensat sau porțiile prea mari la cină. NHS recomandă obiective realiste, mișcare constantă și schimbări alimentare care pot fi menținute, nu cure scurte și agresive.

Ce dietă este cea mai bună?

Răspunsul corect este mai puțin spectaculos decât promisiunile de pe internet: cea mai bună dietă este cea care poate fi urmată pe termen lung, fără înfometare și fără dezechilibre. Pentru majoritatea oamenilor, un model apropiat de dieta mediteraneană, cu porții controlate, mai puțin zahăr și mai multă mișcare, este mai sigur decât o cură extremă.

Medicii și nutriționiștii recomandă prudență mai ales în cazul persoanelor cu boli cronice, femeilor însărcinate, adolescenților, vârstnicilor și celor care iau tratamente. Slăbitul sănătos nu ar trebui să însemne amețeli, lipsă de energie, căderea părului, tulburări menstruale sau frică permanentă de mâncare.

Într-un oraș ca Iașul, unde oferta alimentară merge de la piețe agroalimentare la food delivery și meniuri rapide, adevărata provocare nu este alegerea unei diete celebre, ci construirea unei rutine. Mai puțină mâncare ultraprocesată, mai multe mese gătite simplu, mers pe jos, somn suficient și verificări medicale periodice pot conta mai mult decât orice cură promovată agresiv online. Clara DIMA