Ce măsuri au luat alte țări europene ca să-și reducă deficitele. Niciuna nu a apelat la creșterea TVA

 Mai multe state din UE, cu deficitele bugetare mult peste limita Tratatului de la Maastricht (3%) s-au angajat la o dietă fiscală care în 5-6 ani să le readucă la normal. HotNews a analizat cazul Belgiei, Poloniei și Maltei, unde reformele au vizat atât tăieri de cheltuieli cât și creșteri de venituri. Niciunul din aceste state nu au mărit TVA.

Belgia- deficitul public va scădea de la 5,4% din PIB în 2025 la 2,9% până în 2030

La 18 martie 2025, Belgia a prezentat primul său plan fiscal pentru anii 2025-2029 care implică o ajustare structurală de 0,25% din PIB în 2025, având în vedere că formarea târzie a guvernului a întârziat implementarea noilor măsuri. Pe baza traiectoriei cheltuielilor nete, se preconizează că deficitul public va scădea de la 5,4% din PIB în 2025 la 2,9% până în 2030. 

Belgia s-a concentrat pe traiectoria cheltuielilor guvernamentale, a căror creștere a fost plafonată la 2,6% în 2025 față de 2024, dar și pe reforme în domeniul pensiilor, fiscalității și pieței muncii, precum și implementarea preconizată a reformelor și investițiilor.

Planul prevede că 2/3 din efortul de consolidare fiscală pe parcursul perioadei planului provin din reforme structurale pe piața muncii (limitarea indemnizațiilor de șomaj) și reforma pensiilor (introducerea unui sistem de bonus/malus, armonizarea diferitelor regimuri de pensii pentru a consolida anii lucrați și pensiile primite, modificarea indexărilor). În plus, 1/3 din impozitarea gospodăriilor cu cele mai mari venituri și alte măsuri privind veniturile.

Planul Belgiei presupune efecte pozitive semnificative de runda a doua, însă nespecificate în detaliu, dintr-o rată de participare pe piața muncii care să ajungă la 80% până în 2029, ceea ce ar necesita o creștere puternică față de nivelurile actuale. În cadrul planului, Belgia se angajează să realizeze 25 de reforme și investiții, vizând îmbunătățirea creșterii potențiale și a sustenabilității fiscale.

 Planul stimulează munca, inclusiv prin limitarea în timp a indemnizațiilor de șomaj, precum și reducerea concediilor medicale de lungă durată, a sarcinii administrative și a costurilor de conformare pentru IMM-uri.

Reformele în domeniul fiscal vizează reducerea poverii fiscale asupra forței de muncă, îmbunătățirea competitivității și consolidarea investițiilor.

Planul mai include reducerea impozitului pe venit care va fi adoptată până în trimestrul 4 al anului 2025 și implementată până în trimestrul 1 al anului 2026. 

Două măsuri din plan vor sprijini competitivitatea prin temperarea costurilor salariale și reducerea tarifelor de transport al energiei electrice în industriile mari consumatoare de energie.

Finanțarea acestei reforme fiscale va proveni parțial din extinderea bazei de impozitare, inclusiv introducerea unui impozit pe câștigurile de capital, și este completată de o reducere a cheltuielilor cu asistența socială.

Belgia va digitaliza serviciile guvernamentale. și va reduce sarcina fiscală asupra firmelor. Aceste două măsuri se așteaptă să fie adoptate până în trimestrul 4 al anului 2025 și implementate până în trimestrul 1 al anului 2026.

De asemenea, intenția lor asumată este de a aplica scutirea de impozit pentru activități de cercetare și dezvoltare, ore suplimentare și muncă de noapte/în ture.

De asemenea, va  limita indemnizațiile de șomaj la maximum doi ani și va  reduce durata maximă a concediilor medicale.

Până în trimestrul I al anului 2026 va intra în vigoare legislația care reduce povara fiscală pentru cei activi pe piața muncii.

În cursul acestui an va fi redusă sarcina administrativă pentru companii, va fi simplificată procedura pentru a îmbunătăți accesul IMM-urilor la achizițiile publice și va dezvolta legislația orientată spre înființarea de start-up-uri pentru a reduce costurile de desfășurare a activității. 

 

 Polonia reduce deficitul la 5,5% din PIB în 2025 și la 3% până în 2028

Polonia s-a angajat la un plan multianual de ajustare fiscală care vizează reducerea deficitului la 5,5% din PIB în 2025 și la 3% până în 2028. Aceasta implică controlul ratei nominale de creștere a cheltuielilor publice nete la 6,3% în acest an.

În 2025, cheltuielile publice se vor menține ridicate, determinate de creșterea cheltuielilor cu apărarea, a investițiilor, a prestațiilor sociale și a cheltuielilor cu dobânzile.

Investițiile publice vor depăși 5% din PIB, ca urmare a livrărilor accelerate de echipamente militare și a investițiilor substanțiale în infrastructura de transport și energie.

Indexarea pensiilor și noile prestații sociale, inclusiv programul „Părinte activ”, scutirile de la plata contribuțiilor sociale pentru antreprenori sau „pensia de văduv”- toate acestea vor crește cheltuielile guvernamentale.

Majorările accizelor și neindexarea tranșelor de impozit pe venit cu inflația vor crește veniturile guvernamentale, sprijinind o consolidare fiscală treptată.

De asemenea, Polonia mizează pe limitarea compensațiilor și pe retragerea treptată a subvențiilor, în special a celor pentru energie.

Tot pentru a crește veniturile, vor avea loc creșteri ale accizelor: la țigări cu 25%, la tutunul de fumat cu 38%, la trabucuri și țigări de foi cu 25%, la produsele din tutun încălzite va crește cu 50% și la lichidul pentru țigări electronice cu 75%.

Implementarea impozitului minim global (Pilonul II al OCDE): Începând cu 1 ianuarie 2025, Polonia a introdus regulile globale privind impozitul minim (o cotă de 15%) care vizează marile grupuri multinaționale și naționale cu venituri de peste 750 de milioane de euro.

Malta- deficitul va ajunge la 3,5% în 2025

Guvernul estimează că deficitul va ajunge la 3,5% în 2025, în scădere de la 4,0% în 2024 și 4,5% în 2023. Deși încă ridicat dintr-o perspectivă istorică, se așteaptă ca deficitul să continue să scadă, cu scopul de a atinge ținta de 3,0% până în 2026. 

Malta a redus tranșele de impozitare a celor cu venituri mici și medii cu scopul de a reduce povara financiară pentru aceștia. Pragul de scutire de impozit pentru persoanele singure, căsătorite și părinți a fost însă majorat.

Maltezii mizează pe educație, dublând deducerile fiscale pentru părinții ai căror copii frecventează școli private. Schemele „Get Qualified” și „Higher Educational Qualifications” au fost extinse, permițând continuarea acordării de credite fiscale studenților care urmează studii de masterat sau doctorat.

Malta va amâna introducerea cotei minime de impozitare de 15% pentru companiile care fac parte dintr-un grup cu o cifră de afaceri anuală de cel puțin 750 de milioane de euro.

Anul acesta, ministrul a menționat prevederile privind creditele fiscale rambursabile calificate (QRTC) și a informat că Malta este încă în discuții cu Comisia Europeană cu privire la introducerea unor astfel de măsuri și stimulente, care pot fi oferite sub formă de granturi sau credite fiscale, despre care se așteaptă să fie utilizate pentru a menține atractivitatea Maltei în peisajul fiscal global, rămânând în același timp în conformitate cu normele UE.

În plus, se aplică o cotă de impozitare de 1,5% pentru transferurile afacerilor familiale. Impozitul pe succesiune pentru terenurile agricole arendate a fost eliminat ca parte a reformei din sectorul agricol.  O majorare a creditului fiscal a fost acordată părinților care au un copil cu dizabilități, care va fi acum de 750 de euro în loc de 500 de euro.

Reformele din domeniul sănătății adoptate includ o investiție de 14 milioane de euro în reducerea timpilor de așteptare și oferirea gratuită de medicamente pentru seniorii de peste 75 de ani.

Cota de TVA pentru produsele sanitare legate de sănătatea femeilor va fi redusă la 0%. Această reducere este aplicabilă și accesoriilor medicale legate de tratamentul cancerului.

Extinderea stimulentelor fiscale pentru proprietăți construite în urmă cu peste 20 de ani și vacante de peste 7 ani. Aceste stimulente acoperă scutiri de impozit și de taxa de timbru și o subvenție de 15.000 EUR sau 40.000 EUR pentru primii cumpărători de astfel de proprietăți.

Guvernul maltez înființează o unitate dedicată, axată pe dezvoltarea tehnologiei IA, pentru a stimula inovația.

Fondul de capital de risc al Guvernului Maltez, recent înființat, cu o finanțare de 10 milioane EUR, va oferi capital noilor afaceri prin investiții de capital.

În sectorul jocurilor de noroc, guvernul lansează inițiativa Video Gaming Gateway, care oferă asistență financiară pentru proiecte inovatoare de jocuri. Basecamp, un incubator dedicat, va sprijini, de asemenea, startup-urile axate pe dezvoltarea de jocuri video și sporturi electronice.

Producția locală de alcool va beneficia de reduceri ale accizelor la berea cu conținut scăzut de alcool produsă de fabricile de bere mici și independente, împreună cu reduceri semnificative ale accizelor pentru micii producători de vin.

Într-un pas către o agricultură durabilă, din deșeurile organice se vor produce aditivi pentru sol, care vor fi distribuiți gratuit fermierilor locali.

Între timp, sectorul creativ va beneficia de o finanțare UE în valoare de 15 milioane de euro, menită să încurajeze proiecte culturale și artistice care stimulează activitatea economică.

O sumă suplimentară de 2 milioane EUR va fi alocată programului Creative Malta pentru a sprijini producătorii locali de film, sporind atractivitatea Maltei ca destinație pentru producția de film și contribuind la crearea de locuri de muncă în sectorul creativ.