Davos: Trump testează limitele, Europa își testează slăbiciune

Conștientă de schimbarea, UE se agață totuși de ordinea liberală, cu toate riscurile

”Vrem doar o bucată de gheață și în schimb vom proteja lumea”, a spus președintele Donald Trump, la Davos. Cu aceste cuvinte, Trump a anunțat moartea libertății, a economiei de piață și a statului de drept, consideră mai multe publicații din Europa. La fel crede și premierul Canadei, care a vorbit la Davos. ”Ordinea mondială bazată pe reguli dispare. Cei puternici pot face ce vor, iar cei slabi vor suferi ce trebuie să sufere”, a spus premierul Mark Carney.

”Indiferent ce se va întâmpla cu Groenlanda, pentru europeni lucrurile sunt limpezi: Trump nu are nevoie de ei decât pentru două lucruri. Să cumpere servicii digitale și bunuri americane. Și să se opună Chinei, singura țară care poate să țină piept Statelor Unite la nivelul comerțului”

Presa germană și cea din Franța cheamă Europa opentru a-i ține piept lui Donlad Trump. O face și guvernatorul democrat al Californiei: ”Toată această poveste cu Groenlanda este absurdă. Loviți-l la figură”, le-a spus el europenilor.

PE suspendă acordul comercial UE-SUA

Imediat după discursul lui Donald Trump la Davos, Parlamentul European a decis să suspende acordul comercial UE-SUA încheiat în vara trecută. Acordul trebuia votat săptămâna viitoare. În acest fel, PE reacționează la amenințarea SUA de a impune tarife suplimentare de 10% tarilor care au trimis militari în Groenlanda. Tarifele ar urma să crească la 25% în luna iunie și să rămână în vigoare până când Groenlanda va fi vândută Statelor Unite. Decizia PE suspendă aprobarea acordului prin care UE reduce la 0% taxele vamale pentru importurile din SUA. Congresul SUA a aprobat deja reducerea taxelor pentru produsele europene la 15%.

Cum a trecut glonțul pe la urechea lui Macron

Președintele Franței a făcut asta. Și, dacă Franța ar fi avut propria politică comercială, acum era în plin război tarifar cu Statele Unite, o economie mult, mult mai mare și mai puțin dependentă Franța. Emmanuel Macron a refuzat să facă parte din Consiliul pentru Pace în Gaza. Asta înseamnă să-i ții piept lui Donald Trump. Însă politica comercială a UE se decide la Bruxelles, pentru toate statele. Doar astfel Franța nu a fost atacată cu tarifele de 200% de care vorbea președintele SUA.

Marile publicații europene, ca și rivalii democrați ai lui Trump cer însă întregii Uniuni Europene să-l înfrunte pe Trump. UE poate folosi Instrumentul Anti-Coerciție. Este cel mai puternic și nu necesită unanimitate pentru a fi aplicat împotriva SUA. Pot fi crescute taxele vamale, se pot limita exporturile strategice în SUA, pot fi excluse companii americane de la licitațiile din UE. Macron a venit cu această inițiativă. Însă în UE nu se găsește majoritatea necesară. Nu este vorba doar despre Ungaria sau Slovacia. Germania prefera să nu folosească aceasta pârghie. Și în 2015 au existat momente în care unii lideri au avut această intenție. În cele din urmă, UE a făcut pasul înapoi.

Europa este nepregătită nu numai militar, ci și economic

Nu există niciun domeniu în care UE să poată lovi SUA mai dur decât se poate lovi pe sine. În comerț, UE este un exportator net. În IT, Europa folosește sisteme americane. În energie, se bazează pe gazele lichefiate din SUA, nu pe gazele din Rusia. Financiar, UE depinde de dolarul american. În apărare, are nevoie de SUA în Ucraina. Europenii vor să fie apărați de SUA în Europa, nu în Groenlanda.

”Europa trebuie să-i dea lui Trump ceea ce vrea”, scrie The Spectator. Motivul: Europa nu se poate apăra fără ajutorul SUA și nu se poate apăra de SUA. Pentru că nu are cu ce să plătească pentru asta. Ruperea alianței cu Statele Unite ar însemna înecarea cetățenilor europeni în facturi: pentru infanterie, marină, aviație, pentru apărare cibernetică, pentru noi arme nucleare, pentru sateliți militari, pentru spionaj și contraspionaj militar, pentru inteligență artificială. ”Bugetul Apărării în Marea Britanie este de 2,4%. Ar trebui să crească de două ori pentru a ajunge la 4,5%, cât alocă Polonia”. Iar asta nu se poate face taxându-i doar pe cei mai înstăriți cetățeni. Aceștia nu sunt suficient de mulți. Taxele îi vor afecta pe toți”, scrie The Spectator.

Soluția pentru Europa: război economic ”nuclear” sau înfrângere

Dincolo de armata, UE nu deține nici armele comerciale cu care să facă față unui atac. Amintitul instrument anti-coerciție este asemănat în lumea afacerilor cu arma nucleară. UE este în aceeași situație cu Franța, care îmbia nu demult statele est-europene să intre sub umbrela sa nucleară. Strategii susțin că este nevoie de arme pentru fiecare treaptă a scării escaladării într-un conflict. Altfel, o țară, sau o economie, va avea de ales doar între înfrângere și război nuclear. Or, UE nu are „armamentul convențional” nici la nivel economic.

Glasul de sirenă al opoziției din SUA

De peste Ocean și din presa europeană vin chemări la luptă împotriva administrației Trump. Dar poate ”războinicul” Gavin Newsom din California să garanteze aliaților din Europa că Partidul Democrat din SUA își va face partea și va câștiga lupta pe frontul din SUA? Că Curtea Supremă va anula majorările de tarife decise de Trump? Că Congresul se va opune la nivel bipartizan? Că va fi invocate amendamentul 25 al Constituției pentru ca Trump sa fie destituit, socotit incapabil să conducă SUA? Vor putea progresiștii americani să mobilizeze banii întunecați ai miliardarilor ascunși în spatele marilor Comitete Politice de Acțiune care au transformat alegerile americane într-o mare afacere? Va renunța un nou președinte SUA la povara financiară a apărării de 5% din PIB pe care Trump a aruncat-o peste aliații europeni? Ce președinte american și-ar reîmpovăra bugetul în acest fel?

Europa este de pe Venus, America de pe Marte

UE salută acordul de liber schimb cu MERCOSUR, care tocmai a luat o pauză de la ratificare, trimis de Parlamentul European spre a fi validat de Curtea Europeană de Justiție. Puterile europene salută un acord care le deschide calea exportului de mașini și a importurilor carne și materii prime din America de Sud. Pe de altă parte, SUA construiesc o bază militara în Peru, stat asociat la MERCOSUR. În vreme ce Marea Britanie, renunță la insulele Chagos (pe care împarte cu SUA baza de la Diego Garci) și le înapoiază statului Mauritius.

Este remarcabil modul în care UE, conștientă de schimbarea ordinii mondiale, se agață de ordinea liberală, cu toate riscurile. Cine va controla fluxul comercial cu MERCOSUR și cu alte blocuri comerciale: tehnocrații care stabilesc standardele fitosanitare la Bruxelles sau militarii, avioanele și navele lor?

Groenlanda, un avertisment pentru Europa

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat, la Davos, că ”Danemarca nu contează” și a fost criticat pentru tonul impertinent. O zi mai târziu, la Davos, Donald Trump, a declarat că Europa „nu se îndreaptă în direcția corectă” din punct de vedere economic și politic. A fost criticat pentru că este imperialist și impertinent. Dar, dincolo de retorică, Trump transmite Europei mesaje vechi încă din timpul administrației Obama. ”Noua ordine mondiala este atât de greu de imaginat, încât investitorii o ignoră”, scrie The Wall Street Journal. Asta pare să dea țărilor europene încrederea că ordinea liberală poate fi salvată. Însă investitorii nu vor mai ignora schimbarea granițelor.

Groenlanda este un simptom ușor care trebuie să pregătească Europa pentru boala ce va urma. Asta presupune modele de inteligență artificiale independente, investiții mari în cercetare și educație, înarmare convențională. Iar, pentru moment, negocierea unui compromis cu administrația Trump care să salveze aparențele în NATO. Președintele SUA a și spus, la Davos, că cea mai importantă declarație pe care o face este că nu va folosi forța în Groenlanda, împotriva aliaților săi.

Groenlanda va fi a Americii, Taiwanul al Chinei

”Mulți oameni se întreabă care este problema? Groenlanda este mai aproape de America decât de Europa. Este importantă pentru SUA. În următorii o sută de ani, Groenlanda va fi parte a SUA, nu a Danemarcei sau Europei. Așa cum într-o zi Taiwanul va aparține Chinei. Planul SUA violează toate principiile dreptului internațional. Dar vreau să vă arăt care este perspectiva SUA. Dacă Statele Unite vor cu adevărat Groenlanda, atunci Europa nu o va putea păstra o sută de ani. Lumea se schimbă și se schimbă și frontierele. Întrebare este ce poate primi Europa în schimb”, spune economistul american Kenneth Rogoff, aflat la Davos, profesor la Harvard și fost economist-șef al FMI, într-un interviu pentru Die Zeit. Doar aceste este contextul în care UE ar trebui să adopte o strategie dură în raport cu SUA – nu pentru a împiedica America, ci pentru a obține cât mai mult în schimbul unei formule de împărțire a suveranității sau de cedare a insulei.

Călin Marchievici cotidianul.ro